Menu

Articol

11 Comentarii

„Fericitul” Augustin

Augustin Constantin Jorz are 27 de ani, şi-a făcut studiile de licenţă şi master în specialitatea marketing, la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, are domiciliul într-o locuinţă socială din Reşiţa, o cameră de cămin, fără apă şi fără încălzire. Camera este despărţită de balcon de un paravan, pe care îl numeşte „paravanul groazei”, pentru că, iarna, de acolo vine gerul năprasnic şi boala.

Serviciul

Augustin a avut câteva servicii ocazionale, niciodată ceva stabil. Acum nu are de lucru, cu toate că şi-ar dori foarte mult să lucreze. Când vine vorba despre viitorul ideal, aşa cum îl vede el, spune: „Îmi doresc lucrez... Îmi doresc să lucrez, aşa, am eu visele mele, în domeniul investigaţiilor criminalistice, ori să fiu ceva, gen detectiv. Nu voi avea şanse, că, deh,... hai, să-mi las visele deoparte, dar aş putea să lucrez într-un birou, într-un copy center, la un call center, undeva la un calculator, să redactez materiale”. Acesta ar fi viitorul ideal pentru Augustin Constantin Jorz. Şi nu neapărat pentru că ar avea nevoie de bani. Banii pe care îi primeşte i se par foarte mulţi: „Am un venit foarte mare. Toate indemnizaţiile pe care le primesc ca urmare a bolii de care sufăr ajung, undeva, la 1500 de lei. Dar, nu asta e problema. Aş vrea să trăiesc în lume şi între lume, pentru că îmi place să comunic, să interacţionez”.

Problema

Nu asta e problema, într-adevăr. Problema e că Augustin suferă de artrogripoză, o boală pe care o are din naştere şi din cauza căreia, practic, nu are articulaţii. De exemplu, oasele picioarelor, acolo unde ar trebui să fie genunchii, sunt sudate rigid. Iar acolo unde are articulaţii, la degete, la glezne, acestea sunt contractate. Mişcările sunt extrem de limitate, de multe ori dureroase. Cu toate acestea, Augustin scrie la calculator, descarcă fotografii, muzică, prelucrează materiale audio şi video. Foloseşte telefonul mobil, acum cu touchscreen, navighează pe internet. Da, face multe! Pare încurajator, chiar frumos! Dar, viaţa lui Augustin nu e de loc frumoasă. Veceul şi baia sunt la capătul (întunecat) al coridorului şi deplasarea până acolo e o aventură. Mai mult, de la baia, unde apa de la robinet curge agonizant de încet, trebuie să-şi care apă în butelii de plastic pe care le pune într-o sacoşă. Face drumul acesta de mai multe ori pe zi, pentru că trebuie să-şi aducă apă în sticle şi pentru gătit şi pentru spălat haine. De gătit îşi găteşte pe o plită electică, cu un singur ochi (un reşou). Face mâncăruri simple, care nu necesită multe manevre, cum ar fi macaroane cu dulceaţă. Dar, de cele mai multe ori mănâncă în oraş. E mai scump, însă trebuie să mănânce, pentru că acumulează greu masă musculară, slăbeşte şi atunci se mişcă şi mai greu. Spălatul e mai complicat. Îşi pune hainele într-o găleată, toarnă o sticlă-două de apă peste ele, apoi înfierbântă o cratiţă de apă, pe care o toarnă peste haine şi le lasă la înmuiat cu detergent. Aşa, când îşi face degetele cârlig şi le scoate din găleată, hainele sunt aproape spălate. Iarna, însă, e cumplit, din cauza frigului. Încălzeşte un colţ din încăpere cu o aerotermă, dar în celelalte colţuri e frig ca în peşteră. Şi pe coridor şi în baie e frig de trăzneşte! Iarna trecută, de exemplu, cam tot timpul, pe coridor s-au oploşit oameni fără adăpost. Cine să-i dea afară?! Apoi, unde să-i goneşti? În stradă, să moară de frig? „Dar, mi-e frică de ei. Cum sunt eu, cine ştie ce ar putea să-mi facă! Aşa că, iarna, după ce se întunecă, nu mai ies la baie”, spune Augustin.

Mâinile şi picioarele

Cu toate că se mişcă greu, Augustin se deplasează mult, pentru că vrea să-şi menţină forma fizică. Se plimbă pe stradă şi ascultă muzică la căşti. În timpul mersului i se luxează gleznele, dar zice că s-a obişnuit cu durerea şi merge mai departe. Are şi nişte saci de nisip prin cameră, pentru ca să-şi antreneze braţele. Cu toate acestea, braţele nu-l ascultă. „Eu am un metru şaizeci înălţime. Dar nu pot ridica mânile mai sus de un metru cinzeci. Mâinile nu mă ascultă, deci, eu îmi arunc mâna pe un obiect şi acolo rămâne. Vă daţi seama că nu pot să adun păianjenii de pe pereţi”, spune Augustin şi râde. Desigur, asta explică şi dezordinea cruntă din camera sa.

Prietenii

Augustin are şi prieteni. „Am prieteni care mă sună şi mă întreabă ce mai fac. Eu pe aceştia îi consider prieteni. Atât timp cât eu sun pe cineva, măi, ce mai faci, cum te mai simţi, hai, ieşim la un suc, ieşim în oraş, aia e o prietenie!”

Iubirea

Augustin a fost şi îndrăgostit. „E o problemă. Cea mai proastă perioadă legată de domeniul ăsta a fost anul trecut. Până anul trecut am zis că niciodată nu voi plânge,... adică, nu vreau să sufăr. Şi am reuşit până anul trecut. Dar, toate trec... Da, uite, se întâmplă să fiu şi îndrăgostit. Dar, în ultima vreme, am început să mă împac cu ideea că trăim într-o lume a superficialităţii şi chestia cu iubirea, cu poveştile de dragoste între o fată normală şi un băiat cu handicap sunt doar din lumea poveştilor fantastice. Nu am cunoscut până acum niciun caz real în care să fie vorba de iubire. Eu am căutat iubirea, am zis că dacă eu ofer iubire, să primesc iubire. E ceva imposibil pentru mine în lumea asta. Dar, am văzut că şi între persoanele normale, unul oferă iubire, celălalt nu oferă nimic... Trăim într-o lume mult prea gea. Am început să mă împac cu ideea că nu nu voi avea niciodată pe cineva... Dar, în continuare îmi pare rău. Deşi, spun că sunt împăcat cu ideea, mai şi sufăr, mai una-alta... Dar, asta în ultima perioadă. Înainte nu am avut probleme de genul ăsta. De obicei, dacă ajungeam să ţin la cineva, să iubesc o fată, până la urmă ajungeam prieteni foarte buni. Era şi asta ceva bun de la viaţă, pentru că e clar, totdeauna am ştiut că nu voi avea ca iubită fata pe care o voiam. Însă, mai ştiu şi că e normal să te îndrăgosteşti. E frumos când ţii la cineva, când te îmbrăţişează şi-ţi spune că te iubeşte, chiar şi ca pe un amic. E minunat!”

Binele şi răul

Augustin Constantin Jorz a fost abandonat de părinţi, de la naştere, în spital. Şi spune că a fost şi revoltat pe viaţă, dar a şi învăţat ceva. Că, uneori e bine în viaţă să ai parte de ceva rău, pentru că aşa poţi să apreciezi lucrurile bune din viaţa ta.

Comentarii

Este a doua oara cand dl. Matei Mircioane scrie despre viata mea, ii multumesc din suflet pentru cuvintele frumoase la adresa mea, pentru incurajari si pentru sustinere.
In viata, indiferent ca esti trist sau fericit, trebuie sa zambesti intotdeauna, sa fi mandru ca cineva zambeste datorita zambetului tau.

Ceau Augustin.Ne cunoastem de ceva vreme si coincidem des prin diferite locuri,insa trebuie sa recunosc ca nu am stiut realmente adevarata ta viata.Poate nu am indraznit sa te intreb,insa citind acest articol,am tinut neaparat sa te felicit din suflet ptr bunul simt de care intotdeauna ai dat dovada,de curajul tau,de faptul ca ai reusit sa iti termini studiile si ai razbit in viata,desi sunt convinsa ca ai intalnit si intalnesti multe greutati,sau sa zicem neplaceri,dar si oameni rai.Doamne ajuta sa auzim numai de bine despre tine,asa ca si pana acum .Multa sanatate iti doresc si succes in cautarea unui job ideal

Buna Bianca, iti multumesc din suflet pentru interes! Nu imi amintesc de unde ne stim pt ca nu stiu care Bianca esti, pe sora mea (dupa familia adoptiva) tot Bianca o cheama, am avut o vecina Bianca, stiu o barmanita sau chelnerita (cum s-o numi) care lucra la Coda, si stiu de prin oras pe o domnisoara Bianca Natasha, care mi-a scris ca doreste sa ma ajute.
Iti multumesc din suflet pentru interes.
Pe fb sunt Augu Partyano, mail: partyanoonline@gmail.com, iar nr de tel e: 0773725604.
Numai bine.

As dori mult sa imi trimiteti numarul de telefon a lui Augustin fiindca as vrea sa vorbesc cu el si sa-l ajut cu ce pot. Poate el isi va aduce aminte de mine daca o sa-i spun cine sunt.

Multumesc mult, Marian

Contacteaza-ma, te rog, pe mail sa iti dau nr lui Augustin.

Marian Anghel, desi viata ne-a despartit, uite ca tot ea ne si uneste. Pentru cine nu stie, tu si sotia ta, Navilia, sunteti nasii mei. Din pacate, din dorinta de a ascunde ce se intampla in centrul de plasament din Zagujeni, si stiindu-se ca de mic eram justitiar, ai fost indepartat de mine printr-o minciuna, cum ca as fi plecat in SUA, lucru care trebuia sa se intample dar care nu s-a intamplat din cauza decesului familiei care a dorit sa ma ieie, cert e ca Stan a mintit pt a-si pastra functia si a-l proteja pe "criminalul" de Lucian Maldea.
Marian daca nu exista facebook si daca ajungeai sa interactionezi cu Suciu Alexandra, mi-ai fi cunoscut cea mai apropiata finta din lume, desi sta in Timisoara. In timp ce pt prietenii din Resita put, cand vine vorba de a petrece o sarbatoare impreuna, pt ea, sunt o bucurie, desi tot put, dar imi fac dus cand ajung. Problema nespalatului e simpla, vara ma "bucur" de 15 grade in camera, apa rece si modul dificil de a ma spala fara dus, adica apa sa curga pe mine si eu sa ma spal cu un prosop ca nu pot altfel pe spate, oricum acu ma spal saptamanal ca nu mor o ora de frig.
Numarul meu il ai deja, e 0773725604.
Numai bine va doresc, tie si sotiei tale.

Asa este

Te rog, sa ma adaugi la prieteni pe Facebook...nu stiu daca iti mai amintesti de mine...am lucrat in micro 3 la un magazin la parterul unui bloc si veneai sa cumeri de la mine...ultima oara m-ai salutat acum cativa ani...mergeai la cursuri..erai in fata facultatii... daca te pot ajuta cu ceva ...da, cu multa placere...numai bine....Elena.

Doame fereste de asa ceva pe toata lumea dar nu pot sal compatimesc cand el nu e ceea ce pare stie sa judece oamenii dar la el nu se uita are mintea plina de SF ii zice sotului meu ca e bun la chimie si ne arunca casa in aer ca el nu misca un deget si o sa vada al meu ce pateste cum a patit nistiu cine, iar mie ca nu as fi fericita ca nu mi-am ales barbatul cu inima ci pe interes ,ce atie el si ca acuma eu sunt fortata de inprejurari sa raman captova in aceasta relatie ca nu ma mai ia nimeni cu copii si multe multe jigniri la adresa sotului meu, la incepit sotul meu nu stia cu cine sta de vb dar mai apoi el sia cerut scuze si nu avea sa-si puna mintea cu el ca si asa e cum e a si inca ceva mie mia zis ca pe luna el are un venit si de 4000lei si atunci de ce nu are caldura si apa ? Cand lam intrebat daca il ajuta cineva daca ii doneaza lumea lucruri bani etc el mia zis ca nu el toti bani acestea ii face singur prin calculator si ii intra bani direct in cont. Eu nu am nimic de acolo doar ca nu e sincer si cine vrea sa ma critice poate sa o faca

Simona, sotul tau, a intrat pe contul tau de facebook, si desi ti-am vorbit frumos, am incercat si lui, a inceput sa ma ameninte, sa ma injure si astea nu se intampla de o acu, se intampla de cam 2-3 ani incoace. Nu cred ca a spus nimeni ca are treaba familiei tale, ai spus ca esti fericita, ca iti doresti inca un copil, ti-am urat felicitari si ti-am spus ca ma bucur pentru tine, pentru voi, i-am spus si lui, dar el, ca sti drept cine se da, nu spun public, dar am dovezi, nu imi fac griji. Normal ca daca el imi spune ca pune pe nu stiu cine din politie sau din te miri ce serviciu, sa ma omoare, adica spune aberatii doar sa se dea rotund in fata ta, am inceput si eu. Daca tot e asa, sa sti ca:
1. Eu lucrez si privat, dar ocazional, si cand vrei iti dovedesc c a am si fost platit cu suma pe care ti-am spus-o.
2. Chiar si dupa incidentul de pe facebook cu sotul tau, te-am vazut, si nici macar nu te-am intrebat de ce se ia de mine asa fara motiv, ca, inainte sa imi iau filmele SF cu morti, am incercat sa comunic frumos si normal cu omul ca m-am gandit ca crede ca am treaba cu tine, si am incercat sa-i spun ca doar vorbim amical, dar nu am avut cum,
3. Daca vei continua sa faci afirmatii, asa la usa cortului, ma simt nevoit sa public toata conversatia, si nu cred ca vrei sa fi facuta mincinoasa. Unde pui ca inainte sa-l amenint, el m-a injurat si m-a amenintat ca-mi da un pumn si mor, iar amenintarea mea a fost de genu... "daca ma mai ameninti si ma injuri, jur ca..", asta nu e tocmai amenintare.
4. Nici macar nu ai citit bine articolul, te ajut eu, la fel ca in liceu, ca fara mine si o alta colega erai si acu in liceu. Nu am nevoie de niciun ajutor, primesc 1500 lei de la stat, mai si ma invart, nu imi da nimeni bani, doar statul, indemnizatiile sociale, nu m-am plans de nimic, doar ca vreau sa luc rez legal sa-mi ocup timpul si m-am plans ca traim intr-o lume superficiala, in care nu exista suflet, uite dovada, am vb cu tine frumos cam o zi, iar dupa alte 2 zile intra sotul tau sa ma injure, iar tu te asteptai sa-l implor sa nu-mi faca nimic de frica.
5. Apropo de locuinta in care locuiesc, acea camera nu este o camera in care sa stai, normal ca, cu 1500 lei garantati am incercat sa-mi iau ceva in chirie, dar oamenilor le este frica sa nu stric ceva in locuintele lor, pe buna dreptate, ii inteleg. Acum intelegi de ce am problema cu primaria Resita?
6. Nici nu vreau sa ma compatimesti, asa cum o duc, mi-am rezolvat singur viata, in timp ce tu... Sti tu mai bine, imi voi da dovada de respect si nu te voi jigni, nici indirect, indiferent ce vei spune. Stie Dumnezeu ce e cu fiecare, problema e ca de tine stiu multi.

Va rog nu mai publicati numere de telefon, pentru a evita situatii neplacute. Numarul meu este 0773725604.

Adaugă comentariu nou

Powered by Jasper Roberts - Blog