Menu

Articol

0 Comentariu

Cine l-ar fi bătut pe Costel Simedrea?! Zilele Culturii şi Spiritualităţii Răcăşdiene

La Răcăşdia, în fiecare vară, cu prilejul hramului bisericii ortodoxe, de sărbătoarea Sfintei Marii, se defăşoară „Zilele Culturii şi Spiritualităţii Răcăşdiene”. Sărbătoarea răcăşdenilor, iniţiată de fostul primar, Mirko Lechici, continuată de actualul primar, Mirko Lechici Jr., este un eveniment care cuprinde, pe lângă tradiţionalele sfinte liturghii, pe lângă tradiţionale spectacole de muzică populară şi competiţii sportive, şi o zi dedicată culturii şi literaturii, lansărilor de carte şi de revistă, prezentării unor referate critice, precum şi vernisajul unor expoziţii de diverse genuri.

La evenimentul cultural de la Răcăşdia se adună, an de an, ca de exemplu şi anul acesta, ieri, în 16 august, scriitori şi critici, editori, redactori de reviste culturale, poate, chiar şi intelectuali, din Timişoara, Reşiţa şi Oraviţa, precum şi din alte localităţi ale Banatului. Se lansează cărţi şi reviste, se fac schimburi de cărţi şi reviste, se discută pe seama unor autori şi curente literare. Se adună scriitori de toate genurile şi convingerile, de la cei care ţin cu preşedintele Uniunii Scriitorilor, până la cei care sunt contra acestuia, considerând că e nevoie de înnoire, de la cei care nu înţeleg ce caută România în Uniunea Europeană, „uniunea vicleană care vrea să ne transforme în piaţă de desfacere”, care, împreună cu Soros, vrea să ne omoare tradiţiile româneşti, sănătoase, până la simpatizanţii fenomenului #rezist. Culmea, se întâlnesc şi nu (prea) se ceartă!

Cine l-ar fi bătut pe Costel Simedrea?!

De exemplu, la întâlnirea de ieri, la momentul lansării volumului „Arhiva de vise”, de Costel Simedrea, editura Eubeea, Timişoara, 2018, scriitorul Ion Marin Almăjan a ţinut să citească un poem-protest al lui Costel Simedrea, poem cules din revista „Arcadia”. În poemul intitulat „Spălarea de păcate”, este căinată sărmana Românie, vândută la bucată de către cei care au fost la putere. Iată primele versuri:

„Sărmana mea ţară, sărmană, / Ai fost vândută la bucată / Şi a rămas în loc o rană, / Ce nu se-nchide niciodată. / Tot ce-am iubit, tot ce speram, / Au reuşit să murdărească, / Te-au cumpărat la kilogram, / Sărmană ţară Românească!”

După ce Ion Marin Almăjan a terminat de citit poemul „Spălarea păcatelor”, poetul Nicolae Sârbu a exclamat: „Dacă citeai asta în Piaţa Victoriei, te băteau jandarmii!” Iar, Ion Marin Almăjan a replicat: „Ba, te-ar fi bătut ăia de la rezist!” S-a produs rumoare în sală, dar, disputa nu a fost dusă mai departe.

Despre heimat, germani şi despre alte cărţi

În cadrul manifestării, preşedintele Forumului Democratic al Germanilor, Erwin Josef ţigla, a prezentat un volum despre viaţa şi scrierile lui Alexander Tietz, citind una dintre „Scrisorile de la sălaş”, în care scriitorul explică ce înseamnă heimat pentru germani. Înseamnă leagănul spiritual al germanului, de care acestuia îi este întotdeauna dor, chiar şi când se află în sânul acestui leagăn. Apoi, în contextul sărbătoririi Centenarului, Ţigla a ţinut să arate că germanii au ţinut cu românii în perioada în care s-a desăvârşit Unirea cea Mare. Şi aici, Ion Marin Almăjan a ţinut să precizeze că au fost germani buni, care au ţinut, dar şi germani răi, care nu au ţinut! Apoi, Erwin Josef Ţigla i-a înmânat lui Constantin Falcă medalia „Alexander Tietz”, pentru merite culturale deosebite.

Managerul cultural al Bibliotecii Orăşeneşti Tata Oancea din Bocşa, Gabriela Şerban, a prezentat revista „Bocşa Culturală”, Remus Valeriu Giorgioni şi-a prezentat volumul „Arhitecturi selenare - poeme ultramarine”, editura ExPonto, Constanţa, volum despre care a vorbit tot Nicolae Sârbu. Apoi, a fost lansat cel de-al 33-lea volum al ciclului „Cărăşeni de neuitat”, de Constantin Falcă, editura Eurostampa, Timişoara, 2018.

Simedrea, un conservator ingenios

Un moment important al „Manifestărilor Culturale şi Spirituale l-a constituit lansarea volumului de poeme, „Arhiva de vise”, a lui Costel Simedrea, poet caracterizat inspirat de către editorul său, Ilie Chelariu, drept „un conservator ingenios şi neliniştit”! Volumul a fost prezentat pe larg de către poetul Nicolae Sârbu.

„Costel Simedrea este, într-adevăr, un poet care de câţiva ani să ne socotim vârsta deodată cu cărţile lui. Cred că această carte, sigur, fiecare dintre ele atinge poezia, începând cu „Mucegaiuri rare”, continuând cu „Ouă de cuc” şi cu celelalte, şi ajungând la „Arhiva de vise”, însă, cred că, din multe privinţe, aceasta este cea mai împlinită! De data aceasta mesajul lui Simedrea este mai limpede, mai percutant, şi pe măsura exersării aceloraşi vechi motive, sigur, toţi scriem pe aceleaşi motive, dar, el are nişte obsesii de natură romantică, pe care preluându-le, reuşeşte să-şi perfecţioneze expresia poetică. De la tonul foarte grav, trece la un ton mai jucăuş şi, în majoritatea cazurilor, lucrul îi reuşeşte”, a spus, printre altele Nicolae Sârbu.

Sârbu a recitat mai multe poeme din volumul lui Simedrea. printre acestea, a dat ca exemplu poemul „Calul alb, calul murg”, ca fiind o mostră de expresie cu o puternică amprentă personală, „marca Simedrea”.

„Curg clipele noastre, tot curg...
Iar noi ne tot ducem călare
pe calul cel alb, pe cel murg,
Şi drumu-i pavat cu uitare.”
(prima strofă din poemul „Calul alb, calul murg”)

Despre volumul lui Costel Simedrea au mai vorbit, Nicolae Dumitru Vlădulescu, autorul copertei, şi Titus Crişciu.

Zice că e poezie...

Au fost recitate poeme patriotice şi a mai fost lansată şi o carte de poezii religioase, în care apar vesuri de genul:

„Chipul lui Dumnezeu în om
E simultan şi dar şi misiune;
Datori întreaga viaţă fi-vom,
Capodopera-n valoare a-l pune”

Şi, hai, încă o strofă, să nu ziceţi că vorbesc prostii:

„Tumultoasa societate din univers,
Cu multitudinea de străzi ce poartă paşi,
Scoate-n evidenţă noţiunea de „om pervers”,
În masa indivizilor la urmă rămaşi”.

O, Doamne, Iisuse, nu ne părăsi !...

La „Zilele Spiritualităţii şi Culturii Răcăşdiene”, au mai participat, printre alţii, scriitorii: Ion Cocora, Costel Stancu, Olga Neagu, Constantin Rupa, Ella Iakab.

Adaugă comentariu nou

Powered by Jasper Roberts - Blog