Menu

Articol

0 Comentariu

Diferenţe de idei, la UEM Reşiţa. Lumea se schimbă, dar se schimbă cum vrem noi?

La Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, astăzi, a avut loc o dezbatere cu privire la colaborarea dintre mediul economic şi sistemul de învăţământ, despre reindustrializarea Reşiţei, la care au participat cadre didactice universitare .i reprezentanţi ai unor societăţi comerciale din judeţ. Au fost reprezentate firmele: TMK Reşiţa, Delphy Moldova Nouă, Reşiţa Reductoare & Regenerare, Sumitomo Bordnetze Caransebeş,Prodmec Reşiţa şi altele.

În deschidere, directorul TMK Reşiţa, Romulus Ioan, a prezentat o prelegere despre istoria industrială glorioasă a Reşiţei şi a Banatului, cu premiere şi performanţe în metalurgie şi minerit. Deapre prelegerea exhaustivă a inginerului Romulus Ioan, rectorul universităţii, Andrade Bichescu, a spus că ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru o nouă materie de studiu în universitate, apoi, le-a mulţumit reprezentanţilor mediului economic pentru participarea la dezbateri şi i-a îndemnat să vorbească despre nevoile şi aşteptările lor din perspectiva ofertei educaţionale.

România renunţă la producţie şi asamblează piese

Astfel, două reprezentante ale unor importante firme de automotive, Delphy şi Sumitomo, au vorbit despre faptul că industria trece printr-o metamorfoză radicală, vechile tehnologii fiind înlocuite, şi au definit cea mai importantă transformare prin aceea că România, dintr-o ţară cu industrie producătoare s-a transformat într-o ţară cu industrie manufacturieră.

„Domnul dinaintea mea (Romulus Ioan - n.n.) a vorbit despre industria Reşiţei, despre metalurgie, care a definit acest judeţ.Dar, în ultimii 20 de ani, aş spune că toată industria româneasă, nu doar industria cărăşană, a trecut printr-un fel de metamorfoză. Vechile industrii s-au redus ca şi capacitate, specialişti sunt din ce în ce mai puţini, iar noile industrii sau noile tehnologii au început să intre pe piaţă. Nu i-aş spune neapărat industrie, pentru că România a devenit dintr-un producător, un manufacturier. Este o realitate cu care ne confruntăm. Nu este neapărat ceea ce ne dorim, dar, este o realitate!”, a spus Mihaela Buda, directorul tehnic de la Sumitomo Bordnetze Caransebeş. Apoi, a specificat că necesităţile privind forţa de muncă s-au schimbat. Până acum s-au creat specialişti în anumite ramuri industriale, cum ar fi ingineri metalurgi, constructori de maşini, electricieni etc., dar, acum nu mai este mare nevoie de ei, în schimb este nevoie de specialişti în organizarea şi optimizarea liniilor de producţie. Aceşti specialişti nu sunt formaţi în învăţământul românesc, iar companiile trebuie să-i formeze la locul de muncă.

Istoria industrială e frumoasă, dar nu se mai regăseşte...

De aceeaşi părere a fost şi reprezentantul Delphy, Ristena Vegyes, coordonator recrutare şi de implicare a companiei în comunitatea locală, aceasta afirmând, printre altele:

„Suntem o ţară, cel puţin în zona de vest a României, orientaţi mai degrabă spre manufactură decât spre producţia propriu-zisă. Istoria prestigioasă, de care spunea antevorbitorul meu, este o istorie frumoasă, dar care, din păcate, nu se mai regăseşte în vremurile noastre. Da, suntem o ţară cu preponderenţă manufacturieră, dar suntem şi o ţară în care inginerii noştri lucrează, la ora actuală, în oraşe precum Cluj şi Timişoara, în cele mai înalte domenii ale tehnologiei. Suntem o ţară în care oraşele pe care le menţionam sunt considerate noile Slicon Valey ale Europei. Aşa că, dacă azi suntem o ţară manufacturieră, aceasta este baza industriei pe care o avem în prezent, dar ne îndreptăm spre un viitor cât se poate de luminos în tot cea ce înseamnă inginerie şi tehnologie”.  

Nu-i bine! Trebuie schimbat ceva!

De o părere sensibil diferită a fost directorul Reşiţa Reductoare & Regenerare, Aurel Băra, care a spus că trendul inustriei româneşti este greşit şi este nevoie de o schimbare.

„Este adevărat că industriile în care se ansamblează componente produse în altă parte au ocupat teren în România. Îndustriile în sistem lohn au importanţa lor. Dar, este foarte important să dezvoltăm capacităţile de creaţie şi de producţie. Am avut şi mai avem aceşti specialişti. Întregul sistem hidroenergetic al ţării a fost realizat cu specialişti de la Reşiţa după o concepţie proprie. La Reşiţa Reductoare şi Regenerare, din 7 proiectanţi, 4 sunt formaţi la şcoala reşiţeană. Avem în uzină specialişti formaţi în şcoala reşiţeană, dar mai sunt mulţi care lucrează în prestigioase uzine din ţară şi din străinătate. Este o necesitate să dezvoltăm creaţia şi producţia, altfel, inteligenţa şi banii noştri se duc la alţii. În acest sens trebuie să gândească şi universitatea reşiţeană, oamenii din mediul de afaceri românesc şi guvernanţii noştri”, a afirmat Aurel Băra.

Şi prorectorul UEM Reşiţa, Cristian Chioncel a afirmat că, în România, există tendinţa de a se dezvolta industria manufacturieră. Însă, nu trebuie neapărat să fim de acord cu această tendinţă. Legat de acest aspect, cei de la Autoliv, pe lângă hala de producţie, dezvoltă şi un centru de proiectare în universitatea din Reşiţa.

Adaugă comentariu nou

Powered by Jasper Roberts - Blog