Menu

Articol

0 Comentariu

Hemoragie de populaţie în Caraş-Severin! Zece judeţe sunt în creştere

Judeţul Caraş-Severin a înregistrat una dintre cele mai drastice scăderi de populaţie din 1992 şi până în prezent, conform Direcţiei Judeţene de Statistică. Astfel, în anul 1992, erau înregistrate 373.000 de persoane cu domiciliul în Caraş-Severin, iar în anul 2016, erau 327.000 de persoane, ceea ce înseamnă o scădere a populaţiei judeţului cu 46.000 de persoane, adică, judeţul a pierdut populaţia unui oraş de nivel mediu, mai mare decât Caransebeşul!
Conform directorului Direcţiei Judeţene de Statistică din Caraş-Severin, Gheorghe Petre, cauzele sunt legate în principal de sporul natural negativ şi de migraţie. Între 1992 şi 2016, în medie, în fiecare an s-au născut 3.000 de copii şi au murit 4.500 de persoane. În fiecare an judeţul a pierdut în jur de 1.500 de persoane numai prin mişcare naturală. La aceasta se adaugă mişcarea migratorie, fie în interiorul ţării, fie în afara graniţelor.

Referitor la migraţia internă, Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că anul trecut (2016), în țara noastră s-a stabilit un record. Conform INS, 389.000 de oameni și-au schimbat domiciliul dintr-o localitate a României în alta, tot din România.

Cea mai mare migraţie din ultimii 25 de ani!

În baza informaţiilor INS, pressone.ro a făcut o anliză pe care o redăm parţial:

„Vorbim despre cea mai mare migrație internă din 1991 încoace. Iar situația este și mai impresionantă dacă luăm în calcul două lucruri:

− Populația totală a României e în scădere constantă, an după an. Prin comparație cu statisticile de acum un deceniu sau două, migrează dintr-o localitate în alta mai mulți români, dar dintr-un total mult mai mic;

− Conform INS, „schimbarea domiciliului se consideră efectuată la data când organele de poliție au înscris mențiunea de schimbare a domiciliului în actul de identitate".

Cu alte cuvinte, dacă te-ai născut în Bacău, te-ai stabilit la Cluj acum un an și de atunci locuiești în chirie, adresa din cartea ta de identitate este tot cea din Bacău și, potrivit statului român, nu ți-ai schimbat domiciliul.

Numărul de 389.000 de oameni nu cuprinde, așadar, întreaga migrație internă.

În continuare, când scriu despre „a câștiga" sau „a pierde" locuitori, mă refer exclusiv la soldul schimbărilor de domiciliu: oameni care vin din alte județe minus oameni care pleacă în alte județe. Nu iau în calcul nașteri, decese sau migrație spre exterior.

Doar 10 județe, din totalul de 41, sunt pe câștig

Celelalte 31 de judeţe au pierdut locuitori.

Pe plus se află: Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Giurgiu, Iași, Ilfov, Sibiu, Timiș. Județele cu cele mai mari pierderi sunt cele din sudul Moldovei și din nordul Munteniei (Galați, Vaslui, Brăila), dar și Teleorman și, oarecum surprinzător, municipiul București.

Este al 9-lea an consecutiv în care numărul celor care se stabilesc în Capitală este mai mic decât numărul celor care pleacă de acolo în alt oraș din România.

2016 nu este un accident. Dacă ne uităm la fiecare dintre ultimii 10 ani, există doar 10 județe care oscilează, adică sunt ani în care câștigă și ani în care pierd locuitori.

Pentru celelalte 32 de județe (inclusiv Capitala), ești fie câștigător an de an (Arad, Bihor, Brașov, Cluj, Giurgiu, Ilfov, Sibiu și Timiș), fie în continuă și neîntreruptă reducere de populație (Alba, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Covasna, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Mehedinți, Mureș,  Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea, plus municipiul Bucureşti).

Arad, Sibiu și Timiș au crescut fără întrerupere de la Revoluție încoace!

Putem merge și mai departe în trecut. INS are date din 1991 până în 2016 inclusiv, care arată că fenomenul este extrem de solid și îndelungat:

− Arad, Sibiu și Timiș au crescut fără întrerupere de la Revoluție încoace (!).

− Bihor a crescut 25 de ani din 26.

− Ilfov, 24 din 26.

− Constanța, 24 din 26 (pe pierdere, doar în ultimii doi ani ai lui Mazăre).

− Clujul, 23 de ani din 26 (care sunt cei trei ani de pierdere? primii trei din ultimul mandat al lui Funar).

− Brașov, 21 din 26 (problema temporară a fost disoluția industriei, la finele anilor '90).

− Giurgiu, 21 din 26 (pe pierdere doar în primii cinci ani de după Revoluție).

− Iași a avut mulți ani de pierdere, dar, de la integrarea în UE, este în creştere constantă.

Dacă adăugăm Bucureștiul la lista acestor județe − până la urmă, mulți dintre locuitorii Ilfovului acolo lucrează de fapt − și analizăm datele de la recensăminte, observăm că, în 1992, în aceste 11 județe locuiau o treime dintre români, iar acum locuiesc 41,5%.

Dacă luăm în calcul și migrația internă care nu e vizibilă în statisticile INS, ajungem la o valoare apropiată de 50%.

Vorbim, deci, despre o jumătate de țară care este:

− pe creștere economică,
− pe creștere demografică,
− concentrează industria și ramurile post-industriale,
− deține facultățile performante.

Transilvania este supra-reprezentată în listă (6 județe din 10), dar generalizările regionale nu-și au locul. În planul migrației, Maramureșul și Sălajul seamănă mai degrabă cu Buzăul și cu Teleormanul decât cu Timișul sau Clujul”.

Adaugă comentariu nou

Powered by Jasper Roberts - Blog