Menu

Articol

0 Comentariu

La Caransebeş s-au găsit morminte cu schelete din Evul Mediu!

Autor: 

Anul acesta, Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş a iniţiat o campanie arheologică, în colaborare cu alte instituţii de prestigiu din ţară, dar şi din străinătate. În cadrul conferinţei de presă susţinute marţi, 25 iulie, managerul muzeului, dr. Adrian Ardeţ, a făcut o scurtă prezentare a lucrărilor care se desfăşoară în acest moment în municipiu.

Astfel, Dimitrie Negrei, de la instituţia caransebeşeană, face cercetări preventive în centrul oraşului, lângă biserica medievală, executate la solicitarea unui proprietar care doreşte să amenajeze în acel loc o terasă. Un alt şantier pe care se lucrează în prezent este cetatea medievală a Caransebeşului, situată pe Străzile Cetăţii şi Romanilor, cercetările, de o deosebită importanţă pentru cunoaşterea istoriei oraşului, fiind coordonate de Silviu Oţa, şef de secţie la Muzeul Naţional de Istorie a României de la Bucureşti. În decurs de o lună, el a dezvelit o parte din incinta fortificată şi piaţa medievală a oraşului.

În ceea ce priveşte cercetările preventive din centrul civic al municipiului, demarate în urmă cu mai bine de o lună, Dimitrie Negrei a spus că suprafaţa cercetată în prezent este de 315 mp, mare parte din teren fiind însă distrus în perioada anilor ’80, din această cauză doar pe aproximativ 110 mp mai putând fi surprins nivelul arheologic.

„Am descoperit fundaţiile şi ruinele clădirilor moderne, construite în secolul al XVIII-lea, cu refaceri în secolul al XIX-lea, ultimul nivel de refacere datând din perioada interbelică. De asemenea, între ziduri am reuşit să surprindem şi un mormânt, cu un schelet în poziţie anatomică, şi mai multe oase umane, puternic deranjate de construcţiile moderne, unele chiar adunate şi aşezate grupat, la un loc. Ceea ce este important pentru cercetarea preventivă de anul acesta este că am reuşit să surprindem, în partea de sud a suprafeţei, stratigrafia arheologică, şi datorită ei putem vedea evoluţia Caransebeşului în ultimii 500 de ani. Cercetarea nu este finalizată, continuăm lucrările încă aproximativ două săptămâni, după care vom avea date mai concludente referitoare la oraş şi la viaţa medievală din zona centrală a Caransebeşului”, a spus Dimitrie Negrei.

Referitor la osemintele descoperite lângă biserica medievală, având în vedere că nu au fost găsite alte obiecte în vecinătate, dar ţinând cont de orientarea est-vest, respectiv poziţia capului spre Răsărit, se poate spune că mormintele datează din secolele XIV-XV, necropolele din secolele XIII şi XVI având „inventar”. „Scheletele apar imediat după un nivel de arsură, de incendiere, care este datat undeva la sfârşitul secolului al XVI-lea, şi e clar, în aceste condiţii, că sunt anterioare acestui secol. Când vom ridica osemintele, vom putea să ne dăm seama mai exact, şi după materialele din zonă, în aşa fel încât să facem o încadrare cât mai precisă a acestora”, a mai spus Dimitrie Negrei.

Referitor la ceea ce va urma privind construirea terasei de către proprietarul terenului, Adrian Ardeţ a declarat că, odată finalizată cercetarea fundaţiilor clădirilor şi monumentelor din zonă, conducerea muzeului va propune Comisiei Naţionale de Arheologie, care se întruneşte o dată pe lună, păstrarea acestora. „Nu se pune problema de ridicare a vreunei construcţii. Zona e foarte apropiată de Biserica medievală şi nici nu poate fi vorba despre aşa ceva. Biserica medievală este un obiectiv deosebit de important pentru istoria Caransebeşului. Noi vom depune dosarul la Bucureşti şi poate că decizia va fi aceea ca proprietarul să le poată pune în valoare. Caransebeşul a fost un oraş extraordinar de bine dezvoltat în Evul Mediu, dar, după 1718, în urma ocupării Banatului de către austrieci, toate vestigiile medievale au fost distruse. Caransebeşul a fost oraş regal, între primele cinci oraşe din Principatul Transilvaniei. După 1552, când a fost ocupat Banatul şi Timişoara a fost transformată în paşalâc, Caransebeşul s-a unit cu Principatul Transilvaniei. Era la nivelul Sibiului şi al Clujului, un oraş deosebit de important... Sunt lucrări extraordinare, pe care vrem să le punem în valoare”, a mai spus managerul muzeului.

Silviu Oţa a vorbit despre cercetările pe care le face la cetatea medievală a Caransebeşului, unul dintre puţinele oraşe româneşti nobiliare din Ungaria medievală. Importanţa sa a fost întotdeauna deosebită, Caransebeşul fiind situat la întretăierea drumurilor care veneau dinspre Peninsula Balcanică şi mergeau fie spre Transilvania, fie spre Timişoara.

„Am început săpăturile în această vară. Anul trecut am reuşit să identificăm câteva fragmente din incintele oraşului medieval, în partea de nord-vest, dar anul acesta, datorită unor situaţii particulare, ne-am concentrat şi am identificat cea mai veche fortificaţie, în centrul oraşului medieval, care, la rândul său, era fortificat, exista o altă fortificaţie care avea nouă sau zece laturi, încă nu ştim exact, trebuie să facem nişte sondaje pentru a afla asta. În zona din interiorul fortificaţiei sunt atestate în Evul Mediu ateliere, locuinţe şi prăvălii ale comercianţilor, iar în exteriorul vechii incinte, pe harta de la sfârşitul secolului al XVI-lea, figurează un drum care se îndrepta spre Poarta de Transilvania. Din fericire, se pare că am reuşit să-l identificăm, iar în lateralul său am găsit chiar câteva amenajări de locuinţe, cu structură de piatră. În acest moment, materialele sunt relativ puţine şi constau în general din ceramică şi resturi osteologice animale, dar şi câteva fragmente de schelete umane. Din păcate, acestea au fost bulversate datorită distrugerilor pe care le-a suferit această mică fortificaţie şi rămâne ca după săpăturile ulterioare să vedem care este mai exact cronologia complexelor, atât în interiorul fortificaţiei mici, cât şi în exteriorul său, în oraşul medieval propriu-zis”, a mai spus Silviu Oţa.

Adaugă comentariu nou

Powered by Jasper Roberts - Blog