Menu

Articol

1 Comentariu

PNL vrea, PSD şi ALDE se opun!

Liberalii nu reuşesc să-şi convingă colegii din Parlament în legătură cu modificarea legii care reglementează alegerile prezidenţiale. Inţiativa PNL cere ca legea să interzică categoric candidatura pentru funcţia de preşedinte al României a persoanelor care au condamnare definitivă. Prin votul împotrivă al PSD+ALDE, în Comisia juridică a Senatului s-a dat un raport negativ pe marginea acestei iniţiative.

Proiectul de lege aparţine senatoarei Alinei Gorghiu, fosta şefă a liberalilor, iar printre co-iniţiatori se numără şi deputata de Caraş-Severin, Valeria Schelean-Şomfelean. „Noi am susţinut proiectul. În sală a fost reprezntantul Autorităţii Electorale Permanete, Mituleţu (n.r.- Constantin Mituleţu, vicepreşedinte AEP), care a spus că nu susţine proiectul pentru că e neclar. La insistenţele domnului Fenechiu a spus ce înseamnă neclar din punctul său de vedere. Adică, faptul că în text nu se spune clar la persoanele condamnate definitiv dacă au sau nu interdicţia de a candida. ori asta e precizat în hotărârea judecătoarească, nu o să scrie în lege”, a declarat Alina Gorghiu pentru „Adevărul”.

La rândul său, Valeria Schelean-Şomfelean consideră că PSD şi ALDE încearcă să-i apere pe acei politicieni care apelează la toate tertipurile pentru a eluda legea şi că declaraţiile acestora pentru respectarea principiilor democraţiei sunt doar de faţadă. "Dacă ar vrea să respecte legea în general, şi pe cea care reglementează alegerile, PSD ar trebui să accepte iniţiativa legislativă propusă de PNL. Ar fi un prim pas spre normalitatea pe care ne-o dorim nu doar în declaraţii, ci şi în fapte", este de părere deputata liberală.

Proiectul de lege urmează să fie supus votului senatorilor.

Comentarii

Nu poate fi restricționat printr-o lege, un drept fundamental - dreptul de a fi ales - care este garantat prin Constituție. Se poate însă iniția un proiect de modificare a Constituției, prin completarea ART. 37 Dreptul de a fi ales, astfel:
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care [...] "au o reputație impecabilă și nu au suferit condamnări penale"[...]

[Mofificare inspirata din Constituţiile Danemarcei, Luxembourgului, Maltei, Israelului, Islandei]

Constituția Danemarcei: art.30. 1.
Este eligibilă pentru a fi aleasă în Parlament orice persoană care are drept de vot la alegerile pentru acesta, cu excepția celor care au fost condamnate pentru o infracțiune care, în ochii opiniei publice, le face nedemne pentru a deveni membri în Parlament.

Constitutia Luxembourgului: ARTICOLUL 53
Următoarele categorii de persoane nu pot exercita dreptul de a alege și nici nu au dreptul de a fi aleși:
1. persoanele condamnate la pedepse penale;

Constitutia Maltei: Art. 54. Ineligibilitatea ca membru al Camerei Reprezentanților
1. Nicio persoană nu este eligibilă pentru a fi aleasă ca membru al Camerei Reprezentanților:
f. dacă respectivei persoane i se aplică pedeapsa cu moartea impusă de orice instanță din Malta sau execută o pedeapsă cu închisoarea (indiferent de denumirea acesteia) mai mare de 12 luni impusă de o instanță sau înlocuită de autoritatea competentă cu o altă sentință impusă acesteia de către o asemenea instanță;

Constitutia Israelului: art. 6 Dreptul de a fi ales
… are dreptul de a fi ales în Knesset, cu excepția cazului cînd o instanță l-a privat de acest drept în temeiul de Drept, sau a fost condamnat, printr-o hotărâre definitivă, la o pedeapsă cu închisoare pentru un termen mai mare de trei luni…

Constitutia Islandei: art. 34
Cetatenii cu drept de vot în alegerile pentru Parlament și o reputație impecabilă sunt eligibili de a fi alesi în Parlament.

Constituția Estoniei, Art. 58
Participarea la alegeri poate fi limitată prin lege în cazul cetățenilor estonieni care au fost condamnați de o instanță judecătorească și care execută o pedeapsă într-un penitenciar.

Argument:
Adăugarea unor condiţii suplimentare rezonabile pentru dreptul de a fi ales se motivează prin importanţa acestor demnităţi publice, prin rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului, prin ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente care presupune un grad sporit de maturitate politică şi civică, o onorabilitate mai strictă. Aceste completări fac parte din setul de norme constituţionale noi propuse pentru eliminarea incompetenţei şi a corupţiei din autorităţile şi instituţiile publice şi implicit, pentru creşterea şi consolidarea autorităţii statului.

Adaugă comentariu nou

Powered by Jasper Roberts - Blog