Editoriale

Analistul şef al STRATFOR, Robert D. Kaplan, prezent şi în România, n-a făcut niciodată greşeala de a-l subestima pe Putin. În 2015, într-un interviu, descria astfel situaţia: „Vedem o Uniune Europeană în criză permanentă, un NATO lipsit de o direcţie clară… România se află într-o poziţie geografică de neinvidiat!

Aşa spune o veche vorbă românească, lucru care parcă se potriveşte de minune guvernului condus de Viorica Dăncilă. Iar aici mă refer la exprimările minişrtilor, la ideile lor nastruşnice, dar şi la performanţele dovedite de-a lungul mandutului.

Dacă îl suni acum pe Stoltenberg şi-l întrebi cine este şeful Armatei Române, ţară NATO, îţi va da un singur răspuns! Sau pe Patrick Shanahan, secretarul american al apărării. Sau pe Serghei Şoigu, ministrul rus al apărării, sau pe generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse, deşii, ultimii doi s-ar putea să-ţi răspundă mai nuanţat…

Majoritatea din Parlament a fost băgată în corzi la votarea bugetului. Per total, PSD+ALDE a avut câştig de cauză, miile de amendamente aduse de Opoziţie fiind respinse din start. Aşa se întâmplă de fiecare dată, indiferent de cine se află la Putere. Ceea ce a fost cu adevărat surprinzător (neplăcut pentru Alianţă) e că un amendament, şi nu unul oarecare, a reuşit să treacă de maşina de vot.

Sîntem la „sfărşitul vacanţei", aşa cum scriam de prin 2010, nu din dorinţa de a fi alături de „Sfîrşitul istoriei" lui Fukuyama, ci din incapacitatea mea lingvistică de a denumi un final de perioadă prosperă şi liniştită din istoria europeană, perioadă din care, eu personal, am oareşcare nostalgii. Este clar, ne aflăm la sfîrşitul unui ciclu de prospritate de 20 de ani care a luat sfîrşit.