Politică

După ultima şedinţă a Consiliului Local Caransebeş, cea din 25 aprilie, atunci când două iniţiative ale administraţiei municipiului – cea privind vânzarea unei parcele de teren în suprafaţă de 10.000 mp firmei Marchesi, pentru ca aceasta să-şi poată extinde investiţia, şi cea referitoare la construirea a două baze sportive, în cartierele Ţiglărie şi Balta Sărată – au fost respinse, consilierii social-democraţi abţinându-se de la vot, primarul Felix Borcean a ţinut să facă câteva precizări.

Primarul municipiului Reşiţa, Ioan Popa, nu a mai candidat pentru funcţia de preşedinte al PNL Filiala Caraş-Severin, deşi îşi anunţase această intenţie cu mai mult de o lună în urmă. Ioan Popa nu a candidat la preşedinţia judeţeană a PNL, optând pentru funcţia de prim-vicepreşedinte al liberalilor cărăşeni. La adunarea de alegeri de ieri, oganizată la Casa de Cultură din Reşiţa, în cuvântul său din deschiderea evenimentului, Ioan Popa a spus că se simte dator în faţa unor membri care l-au încurajat şi susţinut să candideze să le explice de ce a renunţat.

Conferinţa judeţeană a PNL Caraş-Severin, desfășurată în sala Casei de Cultură a Sindicatelor Reșița, a ales sâmbătă, 29 aprilie, structura de conducere pentru următorii patru ani. În urma votului exprimat de 560 de delegați prezenți, Marcel Vela a fost reales președinte al organizației județene, urmând să fie ajutat de doi prim-vicepreședinți: Ioan Popa, primarul Reșiței, responsabil pentru Strategii politice și comunicare, și Jaro Marșalic – Politici publice.

Comitetul de Coordonare Judeţean al Filialei Caraş-Severin a PNL s-a întrunit în această dimineaţă, la Reşiţa, pentru a alege noua conducere a liberalilor din judeţ. Şedinţa de la Casa de Cultură a Sindicatelor Reşiţa se anunţa una liniştită, pentru că se ştia că primarul Reşiţei, Ioan Popa, a renunţat să mai concureze pentru funcţia de preşedinte al PNL Caraş-Severin, situație în care actualul preşedinte, Ion Marcel Vela, a candidat singur la şefia PNL din judeţ.

Procesul de îmbătrânire a populaţiei este o realitate pe care nu o poate contesta nimeni. Statisticile demografice din ultimii 25 de ani ne arată că niciodată în istoria sa, România nu s-a confruntat, ca în prezent, cu o scădere atât de rapidă a populației. În plus, societatea românească are un ritm crescut de îmbătrânire a populației.