Scriitorul, criticul de artă și profesorul Călin Chincea a încetat din viață joi, 10 ianuarie 2019, la vârsta de 68 de ani.
Critic și istoric literar, traducător, publicist, critic și istoric de artă, Călin Chincea s-a născut în 11 noiembrie 1950 în comuna Berzovia, Caraș-Severin. A absolvit liceul din Bocșa, apoi a urmat Facultatea de Filologie din Timișoara.
Doctor în filologie şi lector universitar la Facultatea Tibiscus din Timișoara, a vernisat expoziții de artă și a scris cronici dramatice și literare. A debutat în revista „Orizont” nr. 41 din 1977 la Timișoara sub semnătura Călin Grigore. A colaborat cu fostul ziar Flamura, dar şi cu Semenicul, Timpul, Revista noastră, Reflex (Reșița), Bocșa culturală (Bocșa), Confluențe (Oravița), Renașterea bănățeană, Orient latin (Timișoara), Luceafărul (București), Rostirea românească (Sibiu), precum și în unele publicații din Franța sau Serbia.
Traducător al unor volume: Jean Paul- Roques – Rațiuni foarte vechi (traducere din limba franceză). Timișoara: Hestia, 1995; Bernard Pozier – Drumul în România (din limba franceză). Reșița: Modus PH, 1997; Peisaje din Caraș. Oravița, 1999. Cronicile de la Berzovia. Timișoara: Eubeea, 2001. Despre activitatea de traducător și cronicar a lui Călin Chincea au scris: Ion Marin Almăjan, Ada D. Cruceanu, Daniel Botgros, Jeana Morărescu și Robert Șerban. (Cărășeni de neuitat. Partea a XVIII-a/ Petru Ciurea și Constantin Falcă. Timișoara: Rurostampa, 2012, p. 30 -31)
RSS Feed