Articol

Festivitatea de deschidere a anului universitar 2015-2016 a avut loc, astăzi, şi la Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa, în Aula Magna a universităţii, în prezenţa studenţilor, cadrelor didactice şi invitaţilor.  Universitatea reşiţeană începe anul universitar cu 1700 de studenţi, dintre care 1600 sunt la studii de zi şi 100 la învăţământ la distanţă. Rectorul universităţii, Doina Frunzăverde, a anunţat că anul acesta, la universitatea din Reşiţa s-au înscris 150 de studenţi din Republica Moldova şi Republica Serbia, un număr record în toată istoria UEM Reşiţa.

Rectorul Doina Frunzăverde a mai declarat:

„Începem anul universitar cu 26 de programe de studii de timp Bologna, dintre care, 23 la zi şi 3 la distanţă. Dintre cele 23 la zi, avem un numărde 13 programe de licenţă, 9 programe de master şi un program de doctorat. Toate programele de studii s-au menţinut, nu am oprit niciun program de studii. Drept urmare, avem o bogată paletă de studii universitare, de asemenea, aşa cum am avut pe parcursul ultimilor ani, oferim şi programe de formare continuă, pe care le dezvoltăm în colaborare şi pentru companiile, pentru instituţiile publice din judeţ. Avem o bază materială modernă, o suprafaţă de 34.000 de metri pătraţi, spaţii de învăţământ şi cercetare, o bază materială generoasă, care se află, sigur, în primul rând în Reşiţa, dar şi în Caransebeş, unde este punctul de lucru pentru studiile în domeniul teologie, şi la Coronini, Campusul Universitar de Vară”.

Rectorul Doina Frunzăverde a spus că situaţia financiară s-a deblocat, deoarece Ministerul Educaţiei şi Cercetării a alocat bani din fondul de dezvoltare instituţională, în aşa fel încât să poată fi încheiat acest an bugetar.

„Subliniez, este o situaţie care se întâlneşte în toate universităţile regionale, universităţi mici şi medii, pe care sistemul de finanţare, introdus în 2011, le-a dezavantajat în ceea ce priveşte finanţarea pe student-echivalent. Tariful pe care-l practică la ora actuală ministerul este sub nivelul tarifelor practicate în învăţământul preuniversitar, deci, în asemenea condiţii, bineînţeles, este foarte greu să te descurci, şi, totuşi, având acest sprijin din fondul de dezvoltare instituţională pe care l-am avut şi în 2014, în 2013 şi 2012, de data aceasta şi în 2015, ne vom descurca. Nu mi-a fost comunicată încă, oficial, suma, promisiunea este că vom avea asigurată finanţarea până în momentul în care vom finaliza fuziunea prin absorbţie cu Universitatea de Vest Timişoara. În acel moment vom merge pe o altă finanţare, pe student-echivalent, şi acea finanţare cu siguranţă ne va fi suficientă pentru a ne acoperi toate costurile”, a afirmat Doina Frunzăverde şi a apreciat că fuziunea se va face în cel mult o lună.

Printre invitaţii care au rostit discursuri festive, alături de reprezentanţii Consiliului Judeţean Caraş-Severin, ai Primăriei Reşiţa, de deputatul Ioan Benga, a fost şi reprezentantul Episcopiei Caransebeşului, pr. ic. stavr. Daniel Aron Alic, care a transmis mesajul PS Lucian Episcopul Caransebeşului. În mesaj PS Lucian a scris, printre altele: „Universitatea „Eftimie Murgu” din Reşiţa traversează o perioadă de ispite, dar, avem speranţa că lucrurile se vor rândui aşa cum vrea Dumnezeu!”

Şi rectorul Doina Frunzăverde  a afirmat că „ispitele” au împresurat universitatea, dar, ele au fost deja traversate cu ajutorul lui Dumnezeu, al comunităţii locale, al instituţiilor şi mai ales cu ajutorul parlamentarilor de Caraş-Severin, dintre care o menţiune specială se cuvine deputatului Ion Mocioalcă, acesta sprijinind cu succes universitatea la minister.

În treacăt fie zis, problemele financiare ale universităţilor mici au fost mari, dar, până la urmă, ministerul, ca şi în anii trecuţi, a alocat fondurile necesare pentru încheierea anului, aşa cum a alocat fonduri şi pentru UEM Reşiţa. Însă niciuna din universităţile mici nu a găsit soluţia fuziunii prin absorbţie, doar UEM Reşiţa a găsit această soluţie excelentă. Aşa că universităţile mici rămân cu problemele, în vreme ce UEM Reşiţa se resoarbe într-o universitate mare, de prestigiu, şi scapă de problemele specifice universităţilor mici. Şi aşa rectoratul Doinei Frunzăverde urma să se încheie, cei care ar fi fost aspiranţi la funcţia de rector, probabil, nu erau simpatizaţi de cadrele didactice ori nu aveau anvergura necesară, iar cei care se află în comisia de negociere a fuziunii pot şi trebuie să negocieze măcar câteva funcţii importante în noua structură. Normal, într-o negociere de fuziune trebuie ţinut cont şi de oameni, cel mai preţios capital! Aşa că lucrurile s-au aşezat numai bine, cu voia lui Dumnezeu.