Articol

Începând cu anul 1999, Slatina Timiș beneficiază de serviciile unei asociații de ajutor mutual din Belgia care, de la început, a implementat un sistem de sănătate ce s-a dovedit extrem de eficace, bazat pe colaborarea dintre instituțiile statului. Prin grija belgienilor, a administrației locale, precum și a unor oameni care au înțeles ce beneficii aduce o astfel de colaborare, în comună sunt oferite servicii în domeniul medicinei generale dentare, a permanenței generale, de transport de urgență și de îngrijire socială la domiciliul pacienților. Totodată, a fost înființată Asociația de Ajutor Mutual Slatina Timiș, cu peste 3.000 de membri care cotizează anual cu 25 de lei, tocmai pentru ca sistemul să funcționeze.

Sistemul implementat s-a axat mult pe prevenție și colaborare cu autoritățile locale. Din acest motiv, internările localnicilor în unitățile spitalicești au ajuns la mai puți de 1%, iar mortalitatea este în scădere.

Un model de urmat și de alte comunități în care solidaritatea umană este definitorie. Acest lucru a reieșit și din discuțiile unei mese rotunde care au avut loc la Reșița, la începutul săptămânii.

Referindu-se la aceste aspecte, unul dintre susținătorii sistemului, Pavel Aghescu, a subiliniat: „În dubla mea calitate, de vicepreşedinte al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Asociaţiilor de Ajutor Mutual Bucureşti şi de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Asociaţiei de Ajutor Mutual Slatina Timiş, am convocat această întâlnire cu specialişti pe probleme de prevenţie în medicină. Prevenţia înseamnă boli mai puţine, sănătate mai multă şi mai puţine cheltuieli pentru tratarea bolilor. Ne-am dorit să vedem, comparativ cu indicatorii de la nivelul ţării şi ai judeţului, ce se întâmplă în Slatina Timiş, unde, cu ajutorul belgienilor, am reuşit să antamăm o echipă care să aibă grijă de comunitate pe probleme de sănătate”,

La rândul său, Ioan Suru, asistent în cadrul Asociației de Ajutor Mutual Slatina Timiș, a remarcat contribuția decisivă a partenerilor belgieni care au adaptat acest proiect la realitatea românească, mult diferită de cea din Belgia. Ioan Suru a exprimat convingerea că sistemul ar putea fi implementat în tot județul.

Referindu-se la activitatea de prevenție, Cristina Vladu, expert pe politici de sănătate la The Open Network for Community Development a spus: „Bolile cronice cresc foarte mult. Mai mult decât atât, apar din ce în ce mai devreme, ceea ce înseamnă că, dacă nu luăm măsuri preventive, mai drastice şi mai din timp, începem să avem boli cronice de foarte tineri. Toţi specialiștii spun că bolile cronice întineresc. Diabetul de tip 2, care înainte apărea la adulţi în jurul a 50 de ani, acum apare la 15 – 20 de ani, fapt care poate duce la un infarct sau la un atac cerebral la vârsta de 30 de ani. Pentru asta, trebuie să te lupţi şi ca sistem, dar şi ca individ. Fiecare individ trebuie să se bată pentru sănătatea lui, începând din ziua zero. Fiecare familie trebuie să se bată pentru sănătatea copiilor, identificând factori de risc din mediu şi eliminând cât mai mult din aceştia”.