Articol

Muzeul Banatului Montan Reșița a găzduit  marți, 3 noiembrie, o interesantă expoziție de documente, înscrisuri olografice și fotografii care marchează 150 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe din Caransebeș. Un moment de referință pentru viața spirituală din Banat, și pentru istoria acestui spațiu românesc. Expoziția a fost posibilă datorită implicării conducerii Arhivelor Statului și Episcopiei Caransebeș, deținătoarele acestor documente, și a directorului Muzeului Banatului Montan, Dumitru Țeicu.

Între numeroasele exponate, unele dintre ele foarte valoroase, am remarcat Diploma Imperială de Înființare a Episcopiei Ortodoxe Române a Caransebeșului, portretele Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna și a celui dintâi episcop, Ioan Popasu, fotografii cu sigiliile bisericești ale parohiilor din Episcopia Caransebeșului, din perioada 1865-1875, primul număr din Foaia Diecezană, 1886, publicația cea mai longevivă dintre toate publicațiile apărute în Banatul de Munte, ultimul număr din aceeași Foaie Diecezană, un program de examen școlar în Protopopiatul Oravița, 1873,  Circulara semnată de Episcopul Iosif Traian Bădescu, hrisovul semnat de Episcopul și viitorul Patriarh al Romîniei, Miron Cristea, alte documente purtând semnătura episcopilor Nicolae Popea, Vasile Lăzărescu și Veniamin Nistor.

Un act de o deosebită valoare expus în expoziție l-a reprezentat Decretul Episcopului Iosef de Vîrșeț de numire a lui Pavel Trailoviciu, ca preot în Vrăniuț, document datat 1837, dar și mărturiile despre corespondența purtată între parohiile Episcopiei de-a lungul vremii.

Despre însemnătatea acestui moment au vorbit directorul Muzeului Banatului Montan, Dumitru Țeicu, directorul Arhivelor Naționale Serviciu Caraș-Severin, Ovidiu Roșu, consilierul cultural al Episcopiei Caransebeș, părintele Daniel Alic, și protopopul Reșiței, părintele Petru Berbentia. Cu toții au subliniat importanța momentului aniversar, dar și a expoziției care prezintă un crâmpei de istorie modernă bănățeană.

Au fost prezente fețe bisericești, un public nu tocmai numeros și un grup de elevi venit mai degrabă obligat decât de plăcere, dovadă fiind faptul că nu au avut răbdare să treacă în revistă aceste documente istorice valoroase pentru istoria Banatului.