Articol

În urmă cu un an, un an și ceva, am scris despre mașina DNA care staționa de mult timp într-o parcare din apropierea Teregovei, iar când aceasta se urnise și o luase încetișor la vale, mă întrebam unde avea să se oprească până la urmă. Răspunsul, oarecum parțial, aveam să-l aflu atunci când procurorul Dolcu și colegii săi au descins în sala unde fusese convocată o ședință a Consiliului Local Reșița. Și spun asta deoarece, în timp ce primarul municipiului reședință de județ, Mihai Stepanescu, era ridicat și dus la audieri la Timișoara, la Tribunalul Caraș-Severin erau judecați, la aceeași oră, Sorin Frunzăverde și Ionesie Ghiorghioni. Cine și-ar fi imaginat un astfel de scenariu în urmă cu un an, un an și ceva?

Pentru a putea înțelege de ce Reșița și județul Caraș-Severin au ajuns la momentul arătat mai sus,  de ce se zbat în sărăcie, de ce unii au peste măsură, în timp ce alții nu-și permit nici pâinea cea de toate zilele, de ce vouă, celor mulți, vă este dat să trudiți pe un salariu ce vă permite să vă îmbrăcați doar cu haine la kilogram, în timp ce lor le stă bine numai în haine de firmă, de ce voi vă întoarceți mereu și mereu cu gândul la vacanțele prin sindicat și la revelioanele tovărășești și de ce noi, cei mulți, nu îndrăznim să ne gândim la hoteluri de cinci stele și la șampanie băută pe puntea unui iaht, să luăm aminte la cele întâmplate în ultimul timp în Reșița și în Caraș-Severin. Pentru că nimic nu este întâmplător, după cum bine ne spune vechea zicală: „Peștele de la cap se împute“. Și cu atât mai puternică este duhoarea, cu cât peștele este biban și crăpșan căzuți în plasele întinse de DNA și DIICOT.

La fel ca și politicienii, cad și agenții economici. Și nu doar buticarii, care au și ei importanța lor într-o economie de piață, ci și firmele ale căror nume le pronunțam cu respect până mai ieri. Ultima pe o listă lungă și mereu deschisă, „C+C“ Reșița. Era apreciată și cunoscută și pentru sloganul „Campionul calității“, iar acum aflăm că acolo se făcea evaziune la greu.

Cei care cred că este ușor să fii politician ori om de afaceri în România se înșeală profund. Oamenii ăștia au bani, au putere, au uși deschise pe unde se duc, decid viața noastră, însă trăiesc mereu cu teamă. Aceea că într-o zi se vor trezi și fără milioanele de euro, și cu ușile închise, dar mai cu seamă fără puterea, peste măsură, pe care au avut-o în alte vremuri. Abia atunci vor înțelege cât este de rău  să nu te mai bage în seamă cei ce se aplecau până la pământ, să-i sărute inelul ori pantoful.