Articol

La Universitatea „Eftimie Murgu” (UEM) din Reşiţa s-a organizat, astăzi, aşa cum se organizează în toate universităţile din România, Ziua porţilor Deschise pentru programul ERASMUS. Evenimentul, intitulat „ERASMUS Open Doors” este un program finanţat de Comisia Europeană, acordând burse de mobilitate pentru studenţi, cadre didatice şi personalul administrativ. Pentru studenţi sunt finanţate burse de studiu şi burse de pracatică, pentru cadrele didactice, burse de predare şi pentru formare profesională, iar pentru personalul administrativ, burse de specializare şi formare profesională.

La prezentarea de astăzi, de la UEM Reşiţa, a oportunităţilor de a obţine burse ERASMUS au asistat aproape 100 de studenţi de la universitatea reşiţeană. Prezentarea a fost relizată de către prof, univ. dr. ing Doina Frunzăverde, care a încercat să-i convingă pe studenţi de avantajul de a urma cursuri în străinătate, la universităţile partenere.

O experienţă foarte importantă

„Este extrem de important pentru cariera unui tânăr să poată ca, în perioada de formare să beneficieze de o astfel de experienţă printr-o bursă ERASMUS, să poată să meargă să studieze într-o universitate parteneră din străinătate sau să realizeze un stagiu de practică într-o universitate sau, chiar, într-o companie, într-o instituţie de profil, în domeniul în care se pregăteşte. Îi ajută, cu siguranţă, în devenirea lor profesională şi le mai aduce încă ceva, şi anume, experienţă interculturală, care este foarte, foarte, importantă pentru orice absolvent de studii superioare”, a spus Doina Frunzăverde şi a oferit şi exemple concrete de studenţi de la Reşiţa, care au urmat cursuri ERASMUS, unii dintre aceştia devenind, ulterior, cadre didactice la UEM Reşiţa.

Ce învăţăm, engleza sau germana?

Doina Frunzăverde a prezentat şi unele aspecte problematice cu privire la burse. De exemplu, numărul studenţilor care aplică pentru burse ERASMUS  este în continuă scădere, ceea ce conduce la neaccesarea fondurilor, astfel că, practic, an de an, se pierd zeci de mii de euro, puşi la dispoziţie de Comisia Europeană. Scăderea numărului de studenţi bursieri ERASMUS are diferite cauze, atât obiective, cât şi subiective:

Cauze obiective:

1) a scăzut numărul studenţilor, în general;

2) bursele fiind, în cele mai multe cazuri, subvenţii, neacoperind cheltuielile în totalitate, situaţia economică precară a multor studenţi nu le permite să urmeze astfel de cursuri.

Cauze subiective:

1) mulţi studenţi nu cunosc limba ţării în care se desfăşoară cursurile, iar cunoaşterea limbii este o condiţie obligatorie pentru accesarea burselor.

Din punctul nostru de vedere şi cauzele prezentate ca subiective sunt tot obiective, fiindcă studenţii sunt împinşi de modă, de orientarea generală din învăţământul românesc şi din societate, spre învăţarea limbii engleze. Iar partenerii UEM Reşiţa pentru bursele ERASMUS sunt universităţi din Germania, Franţa şi Italia. Aşadar, studenţii noştri, ca să devină bursieri ERASMUS la München, Gelsenkirchen, Meinz, Paris ori Sassari, trebuie să ştie limba germană, franceză sau italiană.

Referitor la accesarea burselor ERASMUS de către studenţi, Doina Frunzăverde a declarat: „Ca să aplice, un student trebuie să ştie limba ţării în care se acordă bursa, să fie un student bun, pentru că tebuie să ne reprezinte, să fie un ambasador al nostru în străinătate. La Reşiţa, întotdeauna, bursele ERASMUS se atribuie pe bază de concurs public. Pe situl universităţii puteţi găsi, începând de astăzi, informaţiile. Va urma o săptămână  de înscrieri, o săptămână de teste, şi, în final, o repartiţie finală publică, cu toate locurile disponibile şi studenţii, în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute, optează pentru locul pe care vor să-l obţină”.

UEM Reşiţa are ca parteneri pentru burse ERASMUS 20 de universităţi din Germania, Franţa şi Italia. Cele mai multe burse sunt în Germania.

Cel puţin, studenţii noştri sunt veseli

Am încercat să obţinem declaraţii de la câţiva studenţi în ce priveşte viziunea lor despre bursele ERASMUS. Ori nu i-am găsit pe cei mai potriviţi studenţi ori am fost noi (jurnaliştii) comici, fiindcă nu am obţinut decât refuzuri însoţite de chicoteli. Jurnaliştii de televiziune, care nu-şi pot face reportajele fără imagini, au încercat să-i atragă pe studenţi în faţa camerelor de filmat promiţându-le că le dictează texul. Tot nimic! Adică, nu chiar nimic; a fost râs şi voie bună!