Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR), care stabileşte că interceptările realizate de Serviciul Român de Informaţii (SRI) sunt neconstituţionale, deci, ilegale, dă peste cap justiţia din România. Curtea Constituţională a luat în analiză, printre altele, textul Constituţiei, noul Cod de procedură penală, legislaţia europeană, precum şi cauze particulare judecate în UE, şi a ajuns la concluzia că interceptările realizate de SRI au caracter intruziv în viaţa privată a persoanelor şi încalcă drepturile omului. Aceasta pentru că SRI are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii în domeniul cercetării penale.
Discuţia şi, până la urmă, decizia CC sunt motivate de situaţii complexe din justiţia română, însă, pentru o perioadă nedefinită, apreciată de unii specialişti că se va întinde la cel puţin un an sau doi, blochează complet interceptările din România, din cauză că parchetele (procurorii) nu au la dispoziţie un aparat tehnic propriu de interceptare şi, în absenţa acestuia, au colaborat până acum cu SRI pentru instrumentarea cazurilor penale. Aşa că, pentru următoarea perioadă, de unu-doi ani, se dă liber la folosirea mijloacelor de comunicare pentru a pune la cale infracţiuni. Orice crimă, viol, furt, tâlhărie, jaf la o bancă vor putea fi planificate prin mijloacele de comunicare (telefon, internet), din cauză că SRI nu mai are permisiunea să facă interceptări, iar alte organe specializate ale statului care să aibă capacitatea de a face interceptări nu există. DNA, DIICOT, Parchetul General vor trebui să facă interceptări cu propriile mijloace, pe care, deocamdată, nu le au.
O altă problemă cu efect de măciucă în justiţia română este că decizia CCR se aplică şi proceselor aflate pe rol. Aceasta înseamnă că orice interceptări făcute de SRI (sau de alte servicii de informaţii) NU vor putea fi considerate drept probe de către judecători. În acest caz, ca exemple particulare, procesul preşedintelui Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, şi al primarului Reşiţei, Mihai Stepanescu, aflate încă pe rol, vor putea fi (re)discutate fără a se ţine seama de interceptări! Or, se ştie, o mare parte din instrumentarea dosarelor celor doi (şi a altor zeci, sute de demnitari) s-a făcut în mare parte pe baza interceptărilor.
Faptul că SRI are sau nu are dreptul să intercepteze convorbiri între găinari, tâlhari, corupţi, amanţi sau oameni cumsecade e de luat în discuţie. Însă, deocamdată, se vede acest efect: o mulţime de infractori ar putea scăpa de mâna legii, fiindcă, în prezent, „mâna” este deposedată de unul dintre principalele sale mijloace: interceptarea convorbirilor.
DNA a transmis un comunicat de presă, în care apreciază că dotarea DNA cu mijloace tehnice de interceptare va costa în jur de 10,5 milioane de euro!
RSS Feed