Deputații și senatorii au adoptat astăzi o propunere legislativă prin care parlamentarii care și-au angajat rudele la birourile parlamentare până în anul 2013 să nu poată fi urmăriți de Agenția Națională de Integritate. Propunerea respectivă precizează cât se poate de clar că: „Actele și faptele juridice încheiate sau săvârșite de deputați sau senatori înainte de intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 38 alin. 11 din Legea 96 din 2006 nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96 din 2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219 din 2013 nu a existat nicio restricție cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputații sau senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora. Interdicțiile introduse prin art. 38 alin. 11 au intrat în vigoare și produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013“.
Altfel spus, dispozițiile din Statutul deputaților și senatorilor potrivit cărora parlamentarii nu-și pot angaja rudele la birourile parlamentare nu se vor aplica retroactiv și nu vor produce efecte juridice pentru faptele săvârșite înainte de intrarea în vigoare a acestor dispoziții, adică înainte de 21 august 2013.
Agenția Națională de Integritate își exprimă stupefacția față de votul de astăzi. „Propunerea legislativã privind interpretarea art. 38 alin. 11 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, adoptatã astãzi de cãtre plenul Parlamentului, este în totalã contradicție cu dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 și ale art. 301 din Codul Penal – prevederi care reglementeazã conflictul de interese în materie administrativã și penalã. Prin propunerea legislativã adoptatã astãzi se creeazã premisa conform cãreia interdicția de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare opereazã doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate cã anterior acestui moment exista o dispoziție expresã care sã interzicã parlamentarilor sã-și angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare și anume art. 70 din Legea nr. 161/2003“, susțin reprezentanții ANI.
Între cei 306 parlamentari care au votat propunerea legislativă se numără și deputata PNL de Caraș-Severin, Valeria Schelean-Șomfălean. Într-o intervenție avută la postul de televiziune B1 TV, deputata a recunoscut faptul că a votat în necunoștință de cauză. A considerat că așa trebuie făcut, mai ales că toți colegii săi prezenți în plenul reunit al camerei au procedat la fel. Nu știa exact ce propuseseră liderii de grup, dar, ca un soldat ascultător, i-a ascultat pe aceștia și a ridicat mâna, contribuind la adoptarea unei propuneri legisltive, strâmbe, care îi apără în fața legii pe parlamentarii ce și-au angajat rudele la birourile parlamentare până în 2013. Motivația sa a fost că un deputat nu are cum să cunoască toate proiectele discutate în comisii.
„E clar că noi ne-am trezit în plen cu un proiect despre care am auzit vorbindu-se de la microfon în favoarea lui și am văzut că poziția parlamentarilor liberali a fost una pozitivă, în sensul adoptării“, a mărturisit la B1 TV Valeria Schelean-Șomfălean.
Indirect, deputatul PNL i-a dat o șansă colegului său de colegiu, Ion Mocioalcă, care se judecă cu ANI tocmai pe această reglementare a legii statutului deputaților și senatorilor. Acesta își angajase fiica la biroul parlamentar, motiv pentru care dosarul său se află la Curtea de Apel Timișoara.
În situația lui Mocioalcă există alți 56 de parlamentari acuzați de conflicte de interese de natură administrativă și 26 de cazuri de interese de natură penală. Până acum, ANI a câștigat definitiv și irevocabil în 22 de procese referitoare la conflictele de interese de natură administrativă.
P.S. Deputata PNL nu a răspuns la telefon pentru a exprima un punct de vedere pe acest subiect discutat la televiziune.
RSS Feed