Articol

De fiecare dată, la alegerile din România au existat suspiciuni legate de modul incorect de desfășurare ale acestora. Până nu de mult, se vorbea de metoda „Autobuzul“, prin care alegătorii erau plimbați în scop electoral dintr-o localitate în alta. Poliția cunoștea aceste practici, le semnala birourilor electorale, iar reprezentanții acestora se mulțumeau doar cu sesizările, învocând lipsa...probelor.

O altă metodă eficientă s-a dovedit cea cu vizele de reședință. În preajma alegerilor locale, în mod subit crește numărul celor care fac cereri pentru obținerea unor vize de reședință, culmea, în unele și aceleași localități. Ca și în cazul „Autobuzul“, autoritățiile cunosc aceste „șmecherii“, dar se declară neputincioase fie din lipsă de probe, fie că ar încălca dreptul la libera circulație conferit de Constituție.

Nici alegerile locale din vara acestui an nu au făcut excepție. Potrivit statisticii, în Caraș-Severin au existat cinci astfel de situații, dintre care cele mai evidente au fost întâlnite la Brebu Nou, Fârliug și Zorlențu Mare.

Spre exemplu, la Brebu Nou, unde populația stabilă la recensământul din 2011 era de 115 locuitori, în primele șase luni ale anului au solicitat viză de reședință numai puțin de 155 de persoane, în special timișoreni. După alegeri, în mod subit, nimeni nu s-a mai arătat interesat să locuiască flotant în comună.

Un alt caz este cel de la Brebu, localitate situată la 20 de kilometri de Reșița. Numărul celor care au solicitat astfel de vize a crescut de la o lună la alta: 18 în luna februarie, 27 în aprilie și 55 în luna mai. În total a fost vorba de 128 de persoane.

La Văliug, oamenii s-au înghesuit pe ultima sută de metri să-și facă viză de reședință: 11 în aprile, 17 în mai și 29 în cele patru zile de dinaintea scrutinului din 5 iunie. După alegeri, la Brebu nu au mai existat solicitări de acest gen, în timp ce la Văliug, doar o singură persoană s-a arătat interesată de așa ceva.

Între localitățile din zona Reșiței cu grad ridicat de interes „turistic“ din partea electoratului de o anumită culoare politică se numără Fârliug și Zorlențu Mare.

La Fârliug oamenii ajunseseră să facă coadă la cereri de acest gen atrași, probabil, de vizitarea unor „obiective“ de mare interes, cum ar fi piața agro-alimentară construită din bani europeni și pentru care primarul Ioan Borduz a fost condamnat cu suspendare. În aprilie au fost  52 de cereri, 72 în mai și 82 în iunie. În total 213 solicitări care, după 5 iunie, s-au redus la una singură.

Un caz demn de studiu este cel de la Zorlențu Mare, care nu are nici piscine, plaje, restaurante și cluburi și nici măcar locuri unde umblă câinii cu covrigi în coadă. Cu toate acestea, în luna februarie au fost formulate 65 de solicitări, în martie 111, aprilie - 85, mai – 58 și în luna iunie – 68. Cu totul, 388 de oameni au fost atrași de frumusețile nebănuite ale acestui colț de țară. În următoarele trei luni care au urmat acestor alegeri, o singură persoana a solicitat viză de flotant.