Articol

Angajarea totală, fără discernământ, de partea unei armate, fie ea militară, politică, economică sau sportivă are consecinţa foarte grave. Aici se poate veni cu exemplul „hooligans”, acei membri extremişti din galeriile de fotbal, care au ajuns să vandalizeze, să agreseze ori, chiar, să ucidă în numele echipei pe care „o iubesc”! La fel de periculoasă mi se pare angajarea fanatică într-o tabără politică. Am mai spus-o, politica şi politicienii sunt necesari pentru o democraţie, dar, fără fanatici! Adică, fanaticii există, dar, trebuie descurajaţi. Prin lege, prin atitudine.

Aşadar, susţin echilibrul în toate acţiunile, în toate manifestările şi argumentările. Însă, trebuie să recunosc, şi aici există un pericol. Acela de a da dreptate tuturor sau de a consiera că şi unii şi alţii au greşit, fără să evidenţiezi principalul vinovat, adică, pe cel care a greşit mai mult. Cum ar veni, să fii ca apa sfinţită, nici n-ajută, dar, nici nu strică. O lecţie în acest sens am primit-o după editorialul pe care l-am scris acum două zile, cu titlul „Iohannis, stai acasă!”, în care spunem că şi unii şi alţii au greşit. Şi Dragnea, şi Iohannis! Rezultatul a fost că am primit înjurături din ambele părţi. Ca să mă scuz, pot să spun că am vrut să arăt că nimeni nu este infailibil, pentru a pleda pentru linişte, construcţie, colaborare.

Da, Iohannis este departe de a fi un preşedinte perfect. Are şi un trecut controversat. Ştiţi, povestea cu meditaţiile, cu casele. Din păcate, nu am avut niciun preşedinte cu trecut curat sau necontroversat. Cine să fi fost acel preşedinte, Iliescu, Băsescu, Iohannis, Constantinescu? Da, poate, Constantinescu nu a avut un trecut discutabil, însă, după ce a fost preşedinte, are şi el! Pentru că, în timpul preeşdinţiei sale s-au petrecut, poate, cele mai mari jafuri din istoria postdecembristă a României. Deci, n-avem! Iohannis are şi el bubelel lui. Dar, nu despre aceasta discutăm acum. Discutăm despre posibila intrare în instabilitate a României din cauza confruntării deschise dintre Dragnea (PSD) şi Iohannis (Preşedinţie). Şi, în acest caz, să fie clar, personal, îl identific ca principal vinovat pe Dragnea, pe mercenarii şi fanaticii din jurul său, pe acei care au iniţiat graţierea şi modificarea (în forma prezentată), a Codului Penal.

Şi nu mă refer atât la graţiere, care şi ea poate crea mare deranj, cât la dezincriminarea abuzului în serviciu şi dezincriminarea totală a neglijenţei în serviciu. Pentru că acestea vor constitui o încurajare deschisă a funcţionarilor publici de a încălca legea, fără a risca nicio pedeapsă. Peste toate, aceste legi îi vor face scăpaţi pe cei care au fost condamnaţi pentru abuzuri în serviciu.

Da, este posibil să fi existat şi erori judiciare. Pentru că justiţia omenească tot cu oameni se face. Şi, ştim cum sunt oamenii! Foarte trist! Dar, acestea trebuie discutate punct cu punct şi corectate (dacă mai este posibil). Dar, nu trebuie sub nicio formă dat liber la abuzuri, prin lege.

De aceea spun că e bine că societatea civilă a reacţionat, a protestat. Dar, protestul e protest şi trebuie tratat ca atare. Sunt nebuni aceia care vor să împingă adversitatea politică spre violeneţa. Mai mult, îi aud pe unii că vorbesc despre faptul că suntem în pragul unui război civil. Nu suntem! Dar, am putea ajunge dacă tratăm problemele cu fanatism. Sau cu exagerată „echidistanţă”...