Articol

Protestele legate de OUG 13, care se referă la modificarea codurilor penale, au scos în stradă sute de mii de români. Reacția acestora este cu atât mai lăudabilă, cu cât nu au ținut seama nici de temperaturile foarte scăzute, și nici de ploaia ori ninsoarea cu care s-au confruntat. Consecvenți, protestatarii au reușit să transmită o stare de emoție la nivelul întregii țări, să scoată din case locuitorii din marile orașe. Nu în ultimul rând, să creeze un deranj profund în rândul guvernului, dar și al partidului de guvernământ ai cărui lideri sunt acuzați că s-au purtat ca niște hoți, ieșiți noaptea la furat.

În Reșița, numărul celor care au protestat la un moment dat a fost, după unii, nesemnificativ. Alții, dimpotrivă, spun că trei-patru sute de oameni înseamnă totuși ceva, că e un semnal clar că și Reșița e cu țara. O fi, nu zic, nu, dar să nu uităm că, în urmă cu aproape 20 se ani, În Reșița ieșeau zilnic mii de oameni, fără ca acest lucru să se întâmple în restul țării. Și nu a fost vorba de o săptămână-două, ci de luni în care oamenii își strigau nemulțumirea. E adevărat, problema era una locală, deși rezolvarea venea de la București, pe când acum vorbim de o nemulțumire generală.

Mulți s-au grăbit să-i acuze de neparticipare pe cei de vârsta a treia. Să-i facă pesediști (de parcă acest lucru ar fi cel mai mare rău din România de astăzi), că au aceeași mentalitate comunistă și că nu le pasă de viitorul copiilor și nepoților. Privind în urmă, observăm că lucrurile nu stau deloc așa. Pensionarii reșițeni nu au ieșit în stradă nici măcar pe vremea lui Băsescu și Boc când li s-au tăiat pensiile, de ce ar face-o acum când, de bine, de rău, au primit câteva sute de lei în plus? Apoi, Reșița are un primar liberal, motiv pentru care, teoretic, în stradă ar trebui să se regăsească mult mai mulți dintre cei care împărtășesc ideile celor din Piața Victoriei, dar nu se întâmplă așa. Nici măcar bugetarii nu o fac. Pe o parte dintre ei, care lucrează în Consiliul județean, condus de PSD, i-aș putea înțelege, dar nu același lucru aș putea spune despre alții. Dar, ca și în cazul pensionarilor, nici slujbașii statului nu au protestat când s-au trezit cu salariile tăiate în 2010. Și aici nu vorbim de oameni fără carte, ușor de manipulat, ci de profesori și doctori, să dau doar două exemple de categorii sociale impasaibile și inerte la astfel de proteste. Nu în ultimul rând, mă întreb unde s-au aflat studenții? Dacă aș fi rău, aș spune că la Reșița inginerii au rămas tot...subingineri. N-au evoluat deloc din 1989 și până acum. Ori că aşa-zisul mediu academic există doar pe hârtie căci, în realitate, tinerimea studioasă de aici nu are nimic în comun cu cea din Cluj, Timișoara ori Iași. Nici măcar o pancartă pe care să-și scrie nemulțumirea. Probabil că nu au așa ceva, că pe ulița lor curge doar lapte și miere. La fel ca și pensionarii ori bugetarii. Că dacă ar avea-o, nu s-ar mai ghida după principiul „alt rău să nu fie“ sau „lasă, că nici ăia nu-s mai buni“.