Articol

Aula „1 Decembrie 1918” a Primăriei municipiului Caransebeş a găzduit marţi, 21 martie, manifestarea dedicată Zilei Internaţionale a Poeziei. La această adevărată sărbătoare a culturii au luat parte peste 100 de poeţi care activează în cadrul cenaclurilor de la Caransebeş, Reşiţa, Anina, Oraviţa, Oţelu Roşu, Timişoara, Lugoj, Făget şi Bucureşti, numeroşi oameni de cultură – scriitori, critici literari, editori –, cadre didactice sau simpli iubitori ai cuvântului tipărit în cele mai frumoase forme ale sale, precum şi reprezentanţii administraţiei locale, primarul municipiului, Felix Borcean, şi city-managerul Andrei Ungur.

După cuvântul de bun-venit rostit de organizatorul acestei acţiuni, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură din municipiu, care a ţinut să le amintească celor prezenţi încărcătura istorică a sălii în care s-a desfăşurat manifestarea, primarul Felix Borcean a înmânat premiile Concursului Naţional de Poezie „Sub semnul de taină”, ajuns anul acesta la cea de a XXI-a ediţie.

Invitat, ca şi în anii precedenţi, la marile sărbători culturale ale Caransebeşului, Cornel Ungureanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Timişoara, a vorbit despre George Suru, poetul în memoria căruia s-a organizat concursul şi al cărui nume este purtat de Casa de Cultură a municipiului. „George Suru s-a născut în Caransebeş. După o facultate făcută în trepte a trăit tot aici, la Caransebeş, a realizat un cenaclu important şi a creat o atmosferă culturală extraordinară. Sorin Titel, Horia Pătraşcu, Horia Vasilescu au fost alături de el. A creat o atmosferă culturală foarte vie la Caransebeş – un cenaclu, o revistă –, a dat oraşului o densitate culturală. Erau alături de el scriitori importanţi. Prin casă şi prin cenaclul lui au trecut Nichita Stănescu sau Petre Stoica, care au sărbătorit, graţie lui, oraşul. În acele vremuri, tot ştiutorul de carte din România îi ştia pe de rost poeziile. A murit la 39 de ani... Eminescu a murit tot la 39 de ani...”.

În discursul său, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, Liubiţa Raichici, a vorbit despre starea poeziei actuale. „După umila mea părere, eu cred că România se află în topul mondial. Cu toate astea, este evident că între ce oferă societatea acestei categorii mult încercate a poeţilor, şi între ce dă această categorie societăţii, aproape că nu există nicio punte. Am un respect deosebit pentru aceia, foarte puţini, care înţeleg şi fac ceva şi ne ajută şi ne sprijină şi fac tot ce pot pentru noi... Sunt foarte puţini, sunt excepţii... Am simţit pe pielea mea că a fi poet este ceva uşor smintit şi uşor ciudat... E adevărat, pe de altă parte, că poate prea uşor spunem, la orice, poezie. Dar poezia adevărată coboară cerul aici. Pentru că un vers veşnic a fost valabil acum 5.000 de ani, şi va fi valabil şi peste alţi 5.000 de ani. Totul e ca noi să ne construim canale pentru acest vers”, a spus Liubiţa Raichici.

Scriitorul şi criticul timişorean Gheorghe Secheşan a vorbit, la rândul lui, despre „instituţia poeziei de la Caransebeş”, una care a luat o amploare deosebită în ultimii ani, precum şi despre problema noii generaţii de poeţi, aceea a îndepărtării de Duhul Sfânt, de sacralitate, de Dumnezeu.

După ce laureaţii concursului de poezie au citit din creaţiile proprii, a venit rândul cenaclurilor prezente, poeţii recitând propriile poezii, totul fiind agrementat cu muzică folk de cea mai bună calitate.

În încheiere, la Sala de cenaclu de la Casa de cultură a avut loc o dezbatere a cărei temă a fost starea actuală a presei literare.