Articol

O conferinţă de presă ad-hoc, la care au fost invitaţi şi contestatarii lucrărilor de intervenţie asupra Fântânii Cinetice Constantin Lucaci, din centrul civic al Reşiţei, a fost convocată, astăzi, de către primarul Reşiţei, Ioan Popa, chiar... în fântână. Aceasta, la propriu, pentru că primarul, dorind să arate starea de degradare a fântânii cinetice, a sărit în fântână şi a scormonit cu unghiile desprinzând bucăţile de ceramică şi fâşiile de hidroizolaţie de pe fundul bazinului, apoi a rupt ca pe o hârtie putredă bucăţile de hidroizolaţie. Chiar dacă nu era a apă în bazin, presa şi invitaţii nu l-au urmat pe primar, astfel că, pentru o vreme, dialogul s-a desfăşurat cu primarul în fântână, dar cu ziariştii şi invitaţii rămaşi pe bordura înconjurătoare a bazinului inferior.

La fântână se şlefuiesc îngerii!

Dialogul de la bazinul inferior s-a purtat în timp ce, în bazinul superior, câţiva muncitori şlefuiau cu pâslă „îngerii” de inoxidabil. „Îngerii” sau „ghioceii” sunt piesele mobile din bazinul superior al fântânii, care efectuează o mişcare de îndepărtare şi apropiere, alternativ cu „coloana cerului” şi „constelaţiile” din bazinul inferior, care efectuează o mişcare de rotaţie.

Fântâna e grav deteriorată. Refacerea costă!

Primarul a explicat ce fel de lucrări sunt necesare, precum şi faptul că refacerea părţii subterane a fântânii, cu reparaţiile sau înlocuirea elementelor mecanice, electrice şi de comandă, cu tratarea apei să nu mai facă alge, costă 30.000 de euro, iar refacerea elementelor vizibile ale bazinului, de la suprafaţă, costă 150.000 de euro. Chiar dacă pare foarte mult, lucrarea iniţială, privind construcţia bazinului, a costat 250.000 de euro, a spus primarul.

Cine pune mustăţi Mona Lisei?!

„Eu nu sunt artist, nici om de cultură!  Dar asta trebuie să fac acum! Nimeni nu şi-a pus problema în ultimii ani ce este cu starea de degradare a fântânii! Când m-am apucat să o fac, ne-am trezit neplăcut surprinşi să aflăm că cineva spune că vrem să-i punem mustăţi Mona Lisei! Sau, cu alte cuvinte, că eu îndrăznesc să fac un program de muzică şi lumină, seara, 30 de minute, din 24 de ore, ca să atrag lumea, tinerii la fântână!”, a spus Ioan Popa.

Visul lui Lucaci

Apoi a precizat că a purtat discuţii cu muzicianul Doru Morariu, reşiţean de origine, actualmente dirijorul Corului Filarmonicii din Iaşi, care i-a spus că a stat ore în şir alături de maestrul Constantin Lucaci, când acesta proiecta macheta fântânii, iar Lucaci i-a mărturisit visul său ca spectacolul de ape al fântânii „să lucreze împreună cu o muzică de Haydn”, ţinând cont că simfoniile lui Haydn l-au inspirat în conceperea fântânii.

„Dacă se insistă să nu facem aşa ceva, putem alege din două variante: ori mă opresc eu aici şi nu mai fac lucrul acesta, ori facem dezbatere publică şi dacă cetăţenii, în procent covârşitor, spun că ar fi frumos să facem aşa ceva şi avem şi confirmarea maestrului Doru Morariu că maestrul Lucaci ar fi dorit să facem aşa ceva, atunci poate că ar fi frumos să facem!”, a spus primarul Ioan Popa din fântână.

E kitsch, e un act acultural!

Jurnalista şi scriitoarea Dorina Sgaverdia, autoarea volumului „Constantin Lucaci - În căutarea legendei personale”, a precizat că semnatarii scrisorii de protest sunt de acord cu reparaţiile şi cu refacerea părţilor deteriorate, însă nu sunt de acord să fie transformată în fântână muzicală şi nici să fie luminată colorat, pentru că ar deturna intenţia autorului şi semnificaţia operei.

„Cu ce nu suntem noi de acord! Nu suntem de acord să se intervină asupra operei de artă, pentru că orice ingerinţă asupra unei opere de artă înseamnă o trimitere în sfera kitschului”, a spus Dorina Sgaverdia, îngrijorată de faptul că fântâna ar urma să cânte şi că apele ei ar fi colorate, un lucru „la modă”, dar, ca toate modele, este trecătoare. „Decizia este pe umerii dumnevoastră, faceţi cum doriţi, cum consideraţi, dar din punctul nostru de vedere este un act acultural”, a mai adăugat Dorina Sgaverdia.

În acelaşi spirit a vorbit şi jurnalistul şi scriitorul Nicolae Sârbu, subliniind şi faptul că toată piaţa trebuie refăcută, pavelele din centrul civic fiind distruse. Şi Sârbu a arătat că „a interveni asupra unei opere de artă înseamnă, o dată, să încalci legea dreptului de autor şi, apoi, să încalci legea monumentelor de for public”.

„Centrul Reşiţei e pustiu, vreau să aduc oamenii la fântână!”

Până la urmă s-a ajuns la concluzia că „fântâna nu va cânta”, ci se vor amplasa difuzoare în jurul fântânii care vor asigura un ambient muzical, iar apele vor fi străbătute de „o lumină albă caldă”, o lumină albă şi nu colorată. Pe de altă parte, e adevărat că în timpul „spectacolului de muzică şi lumini” jocul apelor va urma ritmul muzicii lui Haydn. Ioan Popa a mai subliniat că nu se intervine deloc asupra niciunui element al fântânii, doar că o jumătate de oră, seara, fântâna va oferi acest spectacol (ca la Barcelona!), pentru a atrage oamenii în centrul care, în general, este nepopulat. În acest scop, primarul a declarat că şi-a propus să amenajeze în piaţa din centrul civic şi câteva „insule de terase” şi un skate-parc să atragă oameni şi tineri în zona centrală a Reşiţei.

„Începem să ne înţelegem!”

Dorina Sgaverdia i-a spus primarului că, poate, a fost o eroare de comunicare când s-a afirmat că „fântâna va cânta” şi că lucrurile nu mai apar atât de kitsch, apoi i-a oferit primaruli volumul său despre viaţa şi opera lui Constantin Lucaci.

„Puteţi face fântâna cu apa luminată incolor şi puteţi pune muzica, Simfonia apelor a lui Haydn, având în vedere că Doru Morariu susţine că această fântână a fost concepută pe Simfonia apelor”, a spus Dorina Sgaverdia şi Nicolae Sârbu a fost de acord.

„Începem să ne înţelegem!”, a fost de părere primarul Reşiţei, Ioan Popa.

De remarcat că la întâlnire nu au fost prezenţi fostul primar al Reşiţei, Mircea Popa, şi nici arh. Ioana Mihăiescu (plecată din oraş), care s-au pronunţat public că nu vor „un spectacol de cabaret” la Fântâna cinetică din centrul municipiului.