Articol

Odată cu summit-ul, Alianța a lansat la Bruxelles campania „We are NATO”, prin care depune eforturi sporite pentru a explica misiunea centrală a NATO de a garanta libertatea şi securitatea cetăţenilor săi. La lansarea acestei campanii de informare, secretarul general adjunct al NATO pentru diplomaţie publică, Tacan Ildem, declara că NATO a fost esenţială pentru menţinerea păcii şi securităţii în Europa şi America de Nord de aproape 70 de ani.

În vremuri de incertitudine şi imprevizibilitate, o alianţă NATO puternică este mai importantă ca niciodată. Valul de atentate teroriste provoacă reacţii pe măsură. NATO a decis să se alăture luptei împotriva grupării Stat Islamic! O decizie în acest sens a fost oficializată la summit-ul de joi al Alianţei, primul la care participă noul preşedinte al SUA, Donald Trump.

În acest context este crucial ca toţi cetăţenii noştri, în special tinerii care au crescut în perioade de pace, să înţeleagă ce este NATO şi ce face.

Conceptul „We are NATO” se concentrează asupra beneficiilor unităţii şi solidarităţii dintre aliaţi şi asupra rolului pe care îl joacă NATO în menţinerea securităţii euro-atlantice.

Este de menţionat că România a decis să participe, alături de Canada, Marea Britanie, Slovacia şi Portugalia, la această primă etapă-pilot a campaniei de informare publică pe care NATO a conceput-o pentru întreg spaţiul euro-atlantic, grupul-ţintă principal fiind, cum spuneam, generaţia tînără.

Statele membre ale NATO au decis să adere oficial la coaliția internațională condusă de SUA contra Statului Islamic.

Acest gest - menit să-i facă pe plac președintelui Trump, care a cerut în mod repetat sporirea angajamentului NATO în lupta împotriva terorismului -, după atacul de la Manchester, reprezintă totodată o decizie politică, întrucît toate cele 28 de state membre ale Alianței fac deja parte în mod individual din coaliția împotriva SI, iar NATO contribuie deja la lupta antiteroristă prin schimbul de informații și instruirea forțelor locale din Iraq și Afghanistan.

Președintele american Donald Trump, care s-a arătat foarte critic la adresa Alianței, a pledat la summit ca NATO să facă mai mult împotriva terorismului și ca europenii să aloce mai multe fonduri în domeniul apărării. Aici este cheia înțelegerii și cooperării viitoare în cadrul Alianței, iar campania „We are NATO” este direct legată de alocarea a 2% din PIB pentru cheltuieli militare!

Din aceşti 2%, un procent de 20% trebuie să fie alocat pentru investiţii în capacităţi militare! În acest sens, neoficial, dar foarte clar, s-a dat un semnal fiecăreia dintre ţările membre asupra priorităţilor pe care ar trebui să le aibă investiţia aceasta naţională. În cazul României, mesajul este „investiţi cu prioritate în capacităţi terestre”, aceasta însemnînd unităţi dotate cu tot ce este necesar la înalt nivel, cu capacitate mare de autonomie şi capabile să fie dislocate într-o perioadă foarte scurtă de timp pentru misiuni interne şi externe. Astfel, aceste investiţii în capacităţi militare se corelează cu altele din spaţiul aliat, pe alte dimensiuni şi tipuri de arme, pentru a forma un ansamblu unitar şi intercomutabil în caz de nevoie, susţinînd acţiunea de prim val a forţelor din „vîrful de lance” ale NATO.

Interesant este că, în contextul în care SUA alocă 3% din PIB pentru apărare, Germania, cea mai puternică economice europeană, nu investeşte decît 1,2% din PIB! Însă Germania a reuşit în acest an, alături de România şi Cehia, să facă un pas radical în direcţia realizării unei armate europene, un proiect care generează frecvent tărăboi între aliaţii din NATO. Mai exact, România şi Cehia îşi vor integra, în următoarele luni, cîte o brigadă în armata Germaniei! Brigada Mecanizată 81 „General Grigore Bălan“, care este dislocată în garnizoana Bistriţa, se va alătura în următoarele luni Diviziei Forţelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr. De asemenea, Brigada 4 de Desfăşurare Rapidă a Cehiei, care a participat la operaţiuni militare în Afghanistan şi în Kosovo, va deveni parte din Divizia 10 Armată a Germaniei. România şi Cehia urmează, de fapt, un pas făcut deja de Olanda. Două brigăzi ale armatei olandeze s-au alăturat deja Diviziei Forţelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr, respectiv Diviziei Armate 1 a Germaniei. În martie, Bruxellesul a anunţat crearea unui comandament militar comun, care este responsabil doar pentru misiuni de antrenament în Somalia, Mali şi Republica Centrafricană.

Este o încercare de a preveni o prăbuşire completă a securităţii comune europene, spun analiștii, însă un gest de negociere forte la summit-ul NATO, ale cărui rezultate le vom în afla săptămînile următoare.