Articol

Amantele sunt femei cu anumite calităţi, care ar merita mai mult! Cel puţin aceasta este convingerea lor şi poate că au dreptate într-o oarecare măsură. În rândurile amantelor sunt şi unele „pozitive”, adică acelea care îşi joacă rolul din plăcere, de dragul aventurii şi al senzaţiilor tari. Ele sunt luminoase, de regulă, sexy, tonice, delicate, discrete, deşi râd mult şi zgomotos. Cu toată lumina pe care o degajă, acestea ştiu să rămână în umbră. Sau, cel puţin, se străduiesc să rămână în umbră, fără să reuşească întotdeauna, pentru că, vor nu vor, atrag atenţia.

Un caz aparte îl reprezintă „amantele înşelate”, adică femeile de rezervă, cărora li se promite că, odată şi-odată, vor fi prime-doamne. Acestea stau în umbră numai o perioadă, apoi încep să-şi reclame drepturile promise. Şi, simţindu-se înşelate, fac tot posibilul să fie remarcate. Pentru că trebuie să-şi ia locul pe care cred că îl merită, adică acela de soţie legitimă, cu contract. Şi, în sfârşit, ne referim la o categorie specială, la „amantele profesioniste”. E vorba despre acele amante care, din diferite motive, fie că au greşit, că au un caracter mizerabil, că n-au avut noroc în viaţă, fie că au fost persecutate sau au avut o copilărie nefericită, au pierdut toate trenurile iubirii şi intră în rolul amantei profesioniste, care urmăreşte, conform unui plan bine stabilit, să distrugă căsnicia bărbatului ales (ales cu grijă), pentru a lua locul soţiei. Bărbatul „ales”, desigur, trebuie să aibă bani şi avere.

Liviu Dragnea n-a avut noroc în viaţă. A pornit mai greu, a avut probleme şi cu studiile, apoi şi-a ales greşit partidul, a intrat în PDL, unde nu era loc de promovat din cauza unor lideri duri şi rapace, lupi cu gheare şi dinţi ascuţiţi. N-are rost să mai înşir toată haita. A trecut la PSD, dar şi acolo era greu de promovat, trebuia aşteptat apusul lui „el lider maximo”, Ion Iliescu, apoi de stat în spatele (sau în coasta) lui Năstase, Geoană, al tânărului utecist premiant Victor Ponta. Aşa că a acţionat ca o amantă profesionistă, care ţinteşte să intre într-o „relaţie contractuală” cu statul. Orice s-ar spune, statul are şi ceva bani, şi avere! Dar, într-un final, după ce a răbdat, a perseverat, a dat din coate, ghinion! L-a prins doamna justiţie cu o găinărie. Sigur că e nevinovat! În sensul că alţii au făcut infracţiuni şi mai mari, dar, asta e, dacă e să n-ai noroc, n-ai! Şi contractul nu s-a mai putut face.

Analiştii politici se întreabă ce a determinat criza politică de la Bucureşti. Cum de s-a aruncat Liviu Dragnea să distrugă o căsnicie (pardon, guvernare!) ce părea stabilă. Unii spun chiar că era de succes! Care e cauza, care e mecanismul economic, social, politic sau psihologic?! Păi e simplu. Liviu Dragnea se comportă asemeni amantei profesioniste, care crede că merită totul şi nu i s-a dat decât foarte puţin. Şi n-a mai răbdat! Trebuia să arate lumii că el merită să stea la masă (şi în pat) cu statul. Că, de fapt, toate jocurile de la el pornesc. Şi că soţia legitimă, pe care tot el a dat-o în braţele ţării, e o proastă!

Aceasta este frustrarea lui Liviu Dragnea. Şi nu că aş avea ceva cu judeţul Teleorman, dar pentru că Dragnea e de acolo, m-am gândit că i se poate spune „Sindromul Teleorman”.