Articol

Am asistat ieri la câteva scene din „bătălia” Universităţii „Eftimie Murgu” din Reşiţa cu sine, dar şi cu lumea. Lumea, după cum ştim nu este un rai în care lupul se pupă în bot cu mielul, aşa cum nici universitatea nu este un spaţiu mirific al liniştii, meditaţiei, al acţiunilor dezinteresate. Unde se adună oameni pentru nişte obiective, există interese, concurenţă, luptă, mai mult sau mai puţin corectă.

Am fost impresionat pozitiv de faptul că un grup de studenţi a ieşit să-şi apere interesele. Este normal, drept, democratic. Chiar dacă interesele lor sunt subiective. În orice bătălie există interese subiective, deoarece se confruntă două sau mai multe părţi cu interese diferite. Sau cu aceleaşi interese, dar care optează pentru căi diferite de a atinge aceleaşi obiective. Studenţii vor să-şi apere dreptul de a urma cursurile, de a absolvi o facultate, de a primi o diplomă care să le certifice anumite cunoştinţe şi abilităţi, să obţină vreun post bine plătit, să-şi cumpere telefoane, frigidere, mobilă, case, maşini, să plece în concediu în Grecia. Să se îndrăgostească, să facă pui vii pe care să-i hrănească cu lapte, aşa cum îi îndeamnă instinctul şi viaţa. Aceasta pentru cei care încă nu au copii, sunt şi care au şi îi felicit. Acei câţiva studenţi au răspuns normal instinctului lor natural. Am fost, însă, neplăcut surprins de faptul că unii studenţi au stat ascunşi. Ba, mai mult, la chemarea unuia dintre cei cu iniţiativa ca studenţii să se adune şi să-şi spună punctul de vedere, am aflat că altul a răspuns astfel: „Ce, crezi că studenţii o să se adune pentru tine? De dragul tău?” Desigur un răspuns egoist şi laş.  Până la urmă studenţii şi-au spus părerea şi sunt convins că aceasta a contat. Pentru că trebuie ştiut un lucru, (banal) universităţile sunt şi trebuie să existe în primul rând pentru studenţi şi în al doilea rând ca locuri de muncă pentru dascăli. Dacă dascălii şi-au dat seama de acest lucru chiar se vor sprijini pe studenţi pentru a edifica universităţi frumoase, bune, performante. În avantaj reciproc.

Acum, universitatea reşiţeană are o problemă. O mare problemă! Au fost identificaţi dascăli corupţi. Nu insist asupra metodelor de identificare. Oricâte scuze s-ar găsi, nimic nu justifică vânzarea-cumpărarea unor note, examene, cu bani sau cu servicii sexuale. Dascălii trebuie sancţionaţi sau eliminaţi. La fel şi studenţii mituitori.Operaţia trebuie să fie chirurgicală. Sub nicio formă nu trebuie acţionat după principiul vinovăţiei colective. Universitatea NU trebuie împuşcată, ci însănătoşită. Aşa cum trebuie însănătoşită întreaga societate românească. Nu putem împuşca România pentru perioada de vreo 20 de ani de corupţie şi fărădelege.Şi nu numai studenţii trebuie să apere universitatea, ci chiar toţi reşiţenii. Fără invidie, fără egoism, prostie sau răutate. Indiferent cine conduce ori se va perinda la conducerea instituţiei. Pentru că o universitate, dincolo de prestigiul pe care îl adaugă unui oraş, este o şansă pentru copiii care se nasc, cresc, învaţă în acest colţ de lume.