Articol

Ediția a XV-a a Simpozionului Internațional de Sculptură Monumentală- Caransebeş 2017 s-a încheiat ieri după-amiază. După trei săptămâni de muncă în fostul târg de vite, devenit prin grija unora un spaţiul generos şi fascinant în acelaşi timp, sculptori de pe trei continete s-au întâlnit pentru ultima dată cu autorităţiile locale, cu criticii şi specialiştii în domeniu şi, nu în ultimul rtând, cu publicul iubitor de artă.

S-au aflat la un loc fostul şi actualul primar al Caransebeşului, senatorul Marcel Vela, respectiv Felix Borcean, neobositul director al Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu-Coajă, criticul de artă Pavel Şuşară, nouă sculptori (al zecelea, chinezul Jingh Chu, plecase între timp în Albania, la o altă manifestare de acelaşi fel), precum şi lucrările executate de aceştia în travertin, o rocă „sensibilă şi de cele mai multe ori surprinzătoare în momentul modelării”.

Au fost amintiţi şi sponsorii simpozionului, s-au adus mulţumire celor care au contribuit la reuşita ediţiei din acest an, ediţie care, după cum a susţinut Pavel Şuşară, a plasat definitiv Municipiul Caransebeş pe harta simpozioanelor cu nume din Europa, fiind de departe cel mai important din România, iar fiecărui participant i s-a evaluat lucrarea executată în acest timp. Nu s-au dat note ori calificative, nu a fost vorba de un concurs, de o întrecere între sculptorii din Asia, America de Sud şi Europa, ci de o exprimare a talentului acestora, ca o dorinţă de a stabili punţi între artişti cu educaţie, religie şi cultură diferită.   

Simpozionul International de Sculptură Monumentală este singular pentru spaţiul spiritual românesc, lucrările executate de-a lungul anilor au devenit proprietatea comunităţi şi, ceea ce se vede şi din avion, a schimbat aspectul oraşului, făcându-l unic în România cu cele 33 de sculpturi în lemn, 33 de lucrări executate în marmură, 33 de opere de artă născute din andezit şi, acum, din travertin, tot 33 la număr.

Pentru că totul s-a plecat de la respectul pentru opera lui Brâncuşi, după cum mărturisea senatorul Vela, povestea va continua la Caransebeş, va dăinui în timp şi peste timp, cu bucuria că lucrurile frumoase şi trainice nu sunt altceva decât prelungirea trăirilor noastre care ne apropie de natură, de Creator.