Articol

Fiind, acum, relativ departe, în vacanţă, în Anglia, deşi mi-am propus şi, în mare parte, am şi reuşit să trăiesc cu intensitate locul şi prezentul englezesc, am încasat şi eu, ca tot românul, câte ceva din emoţiile întâmplărilor de acasă. Chiar şi a evenimentelor politice. Prin ziarele online, prin feisbuc. Şi, reşiţean fiind, nu putea să-mi scape scandalul concursului pentru ocuparea postului de manager la Teatrul de Vest Reşiţa. Deşi am legături puternice cu teatrul reşiţean, legături sentimentale şi contractuale, nu am sărit să-mi dau cu părerea, nu am sărit să-l sprijin pe Dan Mirea, care a fost picat la proba de evaluare a proiectului său de management. De fapt, tocmai de aceea nu am sărit, pentru că, fiind din interior, părerile mele puteau fi taxate drept subiective. Chiar şi cu acest risc, astăzi, după ce emoţia evenimentelor s-a mai diminuat, consider că este corect să-mi spun punctul de vedere, încercând să privesc lucrurile cu maximum de obiectivitate.

Aşadar, eu cred că Dan Mirea este un profesionist al teatrului, atât ca actor, cât şi ca director. Sub coordonarea directorului artistic Dan Mirea, Teatrul de Vest Reşiţa a organizat trei festivaluri internaţionale de teatru, care au fost un răsfăţ cultural pentru publicul reşiţean, dar nu numai reşiţean, pentru că au venit spectatori şi din alte localităţi. Pe lângă aceştia, au mai fost şi spectatori profesionişti, adică oamenii de teatru invitaţi să facă spectacole, iar aceştia au dat festivalului calificativul de foarte bun. De exemplu, celebrul Matei Vişniec a fost încântat! Dar nu e vorba numai despre aceste festivaluri. Dan Mirea, în toţi anii în care a fost director artistic la Teatrul de Vest, "s-a calificat la locul de muncă". Cu succese şi eşecuri, desigur, dar cu experienţe indispensabile, zic eu, pentru a înţelege ce este teatrul ca spectacol şi teatrul ca instituţie. 

Sigur, în tot acest timp, Dan Mirea şi-a făcut şi prieteni şi duşmani. Are şi admiratori, are şi detractori. Aceştia din urmă vorbesc despre unele carenţe ale omului Dan Mirea: zice că mănâncă seminţe, cântă la nunţi, luxează unele fraze, fumează prea mult, o dată, chiar de mai multe ori (!), a vorbit urât. În plus, îi place de o actriţă din colectivul de teatru, o actriţă pe care o plasează în roluri (mai) principale. E vorba despre Andrada Samoilă. Despre primele reproşuri, chiar adevărate să fie, zic că sunt îngroşate intenţionat de cei care, în mod sincer ori interesat, nu îl agreează pe Dan Mirea. În ceea ce priveşte faptul că îi place de Andrada Samoilă ca actriţă, îl felicit, şi mie îmi place! Andrada este o actriţă foarte bună! Fără Andrada Samoilă teatrul reşiţean ar fi mai sărac. Cum ar fi mai sărac fără Camelia Ghinea, Ana-Maria Cizler sau Roxana Olşanschi. Fiecare cu calităţile şi specificul de vârstă şi fizionomie. Actriţe excepţionale, pe care le apreciez şi le aplaud. Că, uneori, de multe ori, nu se înţeleg în afara scenei, era, cred, de aşteptat. Bine, am făcut o mică incursiune şi în zona de aşa-zis can-can, ca să trag cortina de pe ceea ce, probabil, unora li se părea o umbră de mister şi conspiraţie.

N-aş fi vrut să-l aduc în discuţie pe Eugen Drăghin (nume de scenă, Eugen Pădureanu), unul dintre principalii contestatari ai lui Mirea. O fac, totuşi, pentru că am un mare respect pentru marele talent de actor al lui Eugen. Mare păcat, din punctul meu de vedere, că nu mai face parte din colectivul Teatrului de Vest. Însă Eugen, pe lângă talentul său de actor, are şi apucături de lider. Şi are păreri ferme, de necontrazis. Din această cauză creează şi conflicte. Probabil îşi va găsi locul numai în calitate de conducător, dar tot neliniştit va fi. 

Dar să revenim la subiect. Cu Dan Mirea se poate face teatru, cu Dan Mirea poţi vorbi despre teatru. Ore întregi, zile întregi. Înţelege fenomenul, a dobândit şi termenii. Are şi un fel de înverşunare, care îi dă energie, dar care îi şi dăunează. Poate mai multă relaxare l-ar ajuta. Însă acesta e omul, aceasta îi este firea; trăieşte pentru teatru. Hai să reamintim că are şi studiile de specialitate, care sunt necesare postului de manager. Deci, sunt absolut convins că Dan Mirea ar putea concura pentru postul de manager în oricare teatru din ţară. Şi ar participa cu proiecte de management foarte bune, fiindcă ştie despre ce este vorba, ştie cu ce se mănâncă teatrul, dar şi cum se prepară. Concurând, el singur, la teatrul din Reşiţa, mi se părea absolut normal să iasă pe primul loc (haha!). Spre surprinderea mea, n-a fost aşa. Şi sunt absolut sigur că a fost altfel nu pentru că proiectul său nu ar fi fost bun, ci din cu totul alte motive. Ni se spune că n-ar fi motive politice. Chiar pot să cred şi asta, pentru că postul nu este de loc atractiv pentru vreun politician dornic de o funcţie de conducere, dar fără legătură cu teatrul. Teatrul are nişte secrete, are nişte mecanisme speciale, aburi, lumini, umbre şi sunete, are vibraţii pe care numai cunoscătorii le stăpânesc. Ca să pui un politician la conducerea teatrului ar fi ca şi când ai pune un politician la conducerea Cenaclului literar Semenicul! Nimeni nu vrea aşa ceva, nimeni nu jinduieşte la aşa ceva, nici măcar din rândurile politicienilor. Bine, ni se spune că la conducerea teatrului reşiţean va veni un profesionist din afară. Sunt curios să-l văd. Poate că el există. Poate că n-am nimic contra, o fi un profesionist de nădejde! Poate e Ion Caramitru! 

Dan Mirea a fost "trântit" din motive care nu au legătură cu concursul de manager. Aşadar, rămâne o întrebare la care, deocamdată, nu s-a dat răspuns. Deci, care sunt motivele superioare pentru care Dan Mirea nu este dorit la conducerea teatrului?! Care sunt motivele, cine trage sforile în spatele cortinei şi de ce tace?