Articol

Pentru al doilea an consecutiv, Reşiţa a ales să sărbătorească „Ziua Disporei”, manifestare organizată de RePatriot şi Fundaţia Romanian Business Leaders, care reuneşte antreprenori şi lideri din mediul de afaceri românesc. Scopul acestora este de a încerca să stopeze exodul populaţiei spre alte ţări din Europa şi nu doar, şi să-i convingă să se întoarcă acasă pe românii din diaspora.

Manifestarea a debutat cu o conferinţă cu tema „Reşiţa e acasă!”, prilej cu care gazdele acţiunii, reprezentanţii Primăriei Reşiţa, au prezentat aspecte din studiul sociologic efectuat la sfârşitul anului trecut şi începutul lui 2017 de către studenţii Universităţii „Eftime Murgu” şi Biroul de Cercetări Sociale din Bucureşti, privind condiţiile în care reşiţeni din diasporă ar reveni acasă.

În opinia primarului Ioan Popa, studiul, singurul de acest gen efectuat în Reşiţa, reprezintă un barometru social extrem de important pentru prezentul, dar mai ales pentru viitorul Reşiţei.

Profesorii Bruno Ştefan şi Mihai Todor, autorii cercetării, au mărturisit că studiul sociologic a urmărit să identifice numărul cetăţenilor care au domiciliul stabil în municipiu, chiar dacă la momentul respectiv erau plecaţi în alte localităţi din ţară sau în străinătate, dar şi repartiţia populaţiei Reşiţei pe sexe, grupe de vârstă, nivel de educaţie, ocupaţie, religie, etnie, stare civilă şi surse de venit.

Totodată, s-a avut în vedere evaluarea migraţiei externe: câte persoane au plecat în străinătate, în ce ţări se găsesc, din ce motive au plecat, cât câştigă, în ce domenii lucrează etc.

 Potrivit cercetării, aproape 9% dintre reşiţeni au ales să trăiască în altă ţară şi 3% în alte localităţi. Cele mai multe plecări în străinătate au avut loc din Secu (25%), Centrul II Doman, Micrto II şi Calea Caransebeşului (peste 15%), Câlnic, Centrul I Nera- Piaţa 1 Decembrie 1918, Moroasa şi Luncă (11%). Mai puţin interesaţi de plecări au fost locuitorii din Ţerova, Centru III Lupac, Moniom, Doman, Cuptoare.

În străinătate au plecat mai multe femei, iar în alte localităţi au ales să plece bărbaţii. 10% dintre persoanele  plecate din ţară au vârste cuprinse între 25 şi 30 de ani, iar în apropiere, ca şi procent, se situează  persoanele cu vârste cuprinse între 20-24 de ani, respectiv 36-49 de ani.

Dacă în ultimii zece ani au plecat din ţară 8,5% din locuitorii Reşiţei, în următorii trei ani intenţionează să părăsească ţara alţi 9%, iar 9,5% sunt nehotărâţi.

Despre fenomenul migraţiei reşiţenilor şi a efectelor în plan social au vorbit primarul Ioan Popa, Radu Rughiniş, de la RePatriot, şi sociologul Valeria Ungur care s-a referit la rolul şi necesitatea consilierii şcolare. În ciuda rezultatelor studiului demografic care arată că Reşiţa se află pe primul loc între municipii la migraţia locuitorilor în alte ţări, pimarul Popa a încheiat optimist, spunând că: „reşiţenii se vor întoarce acasă”.