Articol

La sfârşitul lunii august, ministerele Mediului din România şi Republica Serbia au organizat  la Oraviţa o întâlnire publică, prilej cu care s-a prezentat o informarea privind impactul transfrontalier de mediu, ca urmare a executării unei unități noi  la Centrala  termoelectrică Kostolac B – Republica Serbia.

Informarea a avut loc în baza Convenţiei Internaţionale de la Espoo, privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier.

În opinia Grupului GEC Nera, a  fost o dezbatere pe un studiu de impact unde nu au putut fi identificate elementele negative ale impactului de mediu şi nici informaţii concrete ale impactulului transfrontalier negativ asupra localităţilor de pe raza comunelor Pojejena şi Socol situate la 15-20 km (în linie dreaptă) de termocentrala de la Kostalac.

„Este greu de crezut că praful de cenuşă nu va ajunge în România, având în vedere slaba calitate a cărbunelui din cariera de suprafaţă din apropiere care va evacua în atmosferă cantităţi foarte mari de cenuşă, iar aceasta, ajutată de vânt, ar pute polua şi localităţi de pe teritoriul Romaniei aflate la distanţa de 40-50 km de termocentrala de la Kostalac”, ţine să precizeze conducerea ONG-ului orăviţean.

În opinia celor de la GEC Nera, studiul de impact privind termocentrala de la Kostalac seamnă leit cu cele din Romania: activitate comercială a consultanţilor făcută în folosul titularului de investiţie şi pentru a „aburi” autorităţile direct responsabile (uneori chiar cointeresate) şi populaţia locală care în final „plăteşte” factura poluării.

„Acest gen de studii de impact sunt greu de acceptat, ca o dovadă a lipsei impactului negativ. Consultanţii trebuie să înţeleagă că studiul de impact este un instrument de comunicare, nu cu cei din sală care au o educaţie de mediu superioară, ci cu populaţia locală. Nu am găsit niciunde o concluzie concretă simplă de genul: "anual vântul cu intensitate de...km/oră, pe direcţia Kostalac-Baziaş, care poate transporta transfrontalier praf de cenuşă ar putea să se producă cu o frecvenţă de.../an. Acest tip de concluzie este uşor adaptabilă la nivelul de înţelegere a populaţiei locale de către noi cei din societatea civilă care suntem în contact permanent cu populaţia” a spus preşedintele GEC Nera dr.ing. Cornel Popovici Sturza cu ocazia întâlnirii. (Foto: Wikipedia)