Articol

La Muzeul Banatului Montan a fost lansat, ieri, volumul „Ilidia. Un centru de putere din secolele XII-XV”, editura Istros, Brăila, 2017, al regretatului prof. univ. dr. Dumitru Țeicu. La eveniment au fost prezenţi istorici din Reşiţa, Timişoara, Cluj-Napoca şi Sibiu, profesori şi cercetători care au colaborat cu muzeul din Reşiţa, cu Dumitru Ţeicu, i-au apreciat activitatea de cercetare. Au fost prezente şi oficialităţi din Reşiţa, şefi şi directori de instituţii publice, desigur, colegii de la Muzeul Banatului Montan. La prezidiu au stat invitaţii, precum şi noul manager interimar al muzeului reşiţean, Flavius Bozu, aflat la primul eveniment organizat de Muzeul Banatului Montan, de când a preluat conducerea instituţiei, săptămâna trecută.

Despre volum au vorbit, printre alţii, Ada Mirela Chisăliţă, care a făcut şi traducerea în engleză a textului, volumul fiind bilingv, prof. dr. univ. Doina Benea, de la Universitatea de Vest Timişoara, prof. dr. univ. Rudolf Gräf, prorector la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prof. dr. univ. Sabin Luca, managerul Muzeului Brukenthal din Sibiu, arheolog dr. Alexandru Szentmiklosi, de la Muzeul Național al Banatului, Timişoara.

Doina Benea: „La Reşiţa sunt specialişti ca în marile muzee!”

„Prin această monografie, Dumitru Ţeicu a demonstrat o mare pregătire profesională în domeniul arheologiei şi istoriei medievale şi a putut, astfel, să refacă şi să identifice corect complexele discutate, realizând, astfel, recuperarea, prin toate mijloacele oferite de cele mai mici indicii de natură istorică, rezultate din cercetările anterioare, să întregească baza documentară avută la dispoziţie. Cu aceste mijloace istorice, mai mult decât modeste, Dumitru Ţeicu a întregit şi a reconstituit istoria medievală a satului său, Ilidia. A dovedit, astfel, că este un bun cunoscător în domeniu, dar şi un formator de specialişti, în acest sens stând dovadă specialiştii consacraţi aflaţi în muzeul din Reşiţa, lucru rar întâlnit, doar în muzele mari, precum, Constanţa, Iaşi şi Cluj-Napoca”, a spus prof. dr. univ. Doina Benea, din Timişoara.

Rudolf Gräf: „E prima oară când Dumitru Ţeicu nu mă invită în biroul lui”

prof. dr. univ. Rudolf Gräf: „Este pentru prima dată, în ultimii 25 de ani, când vin la Muzeul Banatului Montan şi Dumitru Ţeicu nu mă invită în biroul lui! A trecut ceva vreme şi viitorul lui Dumitru Ţeicu a devenit, vorba lui Reinhardt Koselleck, „un viitor trecut”! Ceea ce ne aşteaptă şi pe noi, atunci când se va împlini timpul, fapt pe care, noi, ca istorici, ar trebui să-l ştim şi să-l acceptăm cu seninătate. Dumitru Ţeicu a condus acest muzeu timp de aproape 30 de ani şi, la sfârşit, chiar la sfârşit, a publicat o carte dedicată cercetărilor arheologice de la Ilidia. Volumul a apărut în condiţii grafice foarte frumoase, asigurate de editura „Istros”, a Muzeului Brăilei „Carol I”, condus de profesorul şi membrul corespondent al Academiei Române, Ionel Cândea. Coperta o datorăm profesorului Adrian Garoiu, traducerea în limba engleză, doamnei Ada Mirela Chisăliţă. Şi nu aş vrea să nu amintesc şi efortul celei care a cules textul, secretara muzeului, care, ani de zile, a slujit cu devotament acest muzeu”, a spus prof. dr. univ. Rudolf Gräf, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

Managementul muzeului să fie alcătuit din cei mai buni oameni care se vor prezenta la concurs!

„Autorul acestei cărţi scoate în relief importanţa colaborării Muzeului Judeţean Caraş-Severin, acum, Muzeul Banatului Montan, cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, colaborare care sperăm că va continua şi sub noul manager interimar, apoi, definitiv, un management care sperăm că va fi cel puţin atât de orientat spre cercetare precum a fost cel pe care l-a exercitat Dumitru Ţeicu, management care, sperăm, va fi format din cei mai buni oameni care se vor prezenta la concurs!”, a mai spus Rudolf Gräf

Marele merit al lui Dumitru Ţeicu: a ţinut cu adevărul istoric!

„Acesta a fost marele merit al lui Dumitru Ţeicu, el s-a detaşat de o gândire creionată de altcineva, de o ideologie, şi a avut, ca istoric, acest obiectiv al adevărului istoric. Şi s-a ţinut de acest adevăr istoric, atunci când fiecare, când într-o cetate feudală vedea o cetate cnezială, el s-a detaşat de această interpretare şi a spus, nu, la Ilidia avem de-a face cu un centru de putere al unei puteri medievale, central şi sud-este europene, respectiv Angevine, într-un mediu românesc”, a precizat Rudolf Gräf, printre altele, referindu-se la volumul „Ilidia. Un centru de putere din secolele XII-XV”.