Articol

DNA, DIICOT şi DGA nu îţi vor bate niciodată în uşă daca nu eşti vinovat. Eu nu am auzit ca mascaţii să ridice din aşternut oameni cinstiţi. Cine susţine contrariul, ori nu ştie ce vorbeşte, ori face pe prostul.

A, s-au mai întâmplat şi din astea, dar din pricina unui procuror distrat ori a unui poliţist cu gândul în altă parte, care au confundat numerele de case sau numele impricinaţilor. În rest, DNA, DIICOT şi DGA au dat buzna doar peste cei care din acel moment dobândeau calitatea de infractor şi se pregăteau să-şi legea tinicheaua de turul pantalonilor pentru tot restul vieţii.

Că nu vor recunoaşte vinovăţia, că se consideră victime ale politicului ori că se vor da de ceasul morţii să ne arate că nici usturoi nu au mâncat, şi nici gura nu le miroase este o altă poveste. Mai ales în cazul politicienilor. Dacă i-aţi vedea ce mutriţe de copii nevinovaţi fac, cu ce privire caldă şi blândă se uită în jurul lor în momentul în care sunt luaţi pe sus de oamenii îmbrăcaţi în negru, cu cagule pe faţă! Sunt gata să se jure ca în poezia cu căţeluşul cu părul creţ. Sau să afişeze o mină de cetăţean onorabil, împovărat de problemele ce le are de rezolvat pentru binele colectiv.

Cam aşa arăta Ionesie Ghiorghioni, fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Caraş-Severin, când l-au scos procurorii încătuşat din biroul său. În marea şi infinita lui naivitate, să nu spun altfel, era convins că la mijloc fusese vorba de o greşeală. Ce şpagă, ce hoţie la drumul mare? O neînţelegere care avea să fie corectată a doua sau a treia zi. Tata bunu a încercat să-i impresioneze cu ochii lui mari şi blânzi, dar nu a reuşit. Problemele ce păreau să nu sufere amânare au fost rezolvate de alţii, în timp ce el a urmat cursurile celei mai importante şcoli din viaţa lui: Popa Şapcă. Când o va absolvi, îşi va scrie memoriile legate de cine a fost şi cine a ajuns şi despre mascaţii care l-a plimbat ca pe ultimul borfaş cu cătuşele la mână prin faţa subalternilor, că în cântecul: DNA, DNA să vină să vă ia!