Articol

Posibile explicaţii

Românul este pasionat de politică, pe care o vede ca pe o „baghetă magică prin care totul se transformă”. Mai puţin concentrat pe acţiunile individuale, şi mai mult focusat pe acţiunile de grup, românul crede că „fericirea neamului întreg, ca şi fericirea sa personală poate fi adusă prin politică”: „Dacă aş fi eu la guvern, dacă aş face eu legea, cum s-ar îndrepta lucrurile”. „Nu este unul care să o dirige cum trebuie, dar fiecare vrea să facă o lege prin care să dirige activitatea tuturor”!

Nu sînt opiniile mele, ci ale reputatului Constantin Rădulescu Motru, care nu a fost primar la Sectorul 5, ci filozof, psiholog, pedagog, om politic, dramaturg, director de teatru, academician și preşedinte al Academiei Române între 1938-1941, personalitate marcantă a României primei jumătăți a secolului trecut.

„Imităm ca oile faptele din jurul nostru şi nu arătăm o energie decît cînd suntem în grup. La război ne luptăm voiniceşte pentru că suntem umăr la umăr, dar la munca profesională sîntem neglijenţi fiindcă aici fiecare este lăsat pe seama datoriei proprii. N-avem curajul părerilor noastre, cînd este să ni le apărăm fiecare în parte, dar sîntem poporul cel mai susceptibil cînd este să ne rostim în grup sau ca grup. Ne aprindem uşor ca un foc de paie, dar ne şi trece aprinderea cum trece focul de paie”, mai spune Rădulescu-Motru despre poporul român. Curajul este considerat una dintre calităţile naţiei române, însă potrivit psihologului, românii dau dovadă de curaj numai cînd sunt în grup. „Românii sînt eroi, dar cu deosebire numai cînd sunt în grup. În front, la războiu, în ceată, la revoltă, în cîrd sau la vînătoare. Dar românul izolat este blînd ca şi mielul. Cînd îi bate din picior cineva, el tace”, mai spune psihologul. Vorba după care se ghidează românul ca individ este „Capul plecat, sabia nu-l taie!”.

După o cercetare de şapte ani (ceva mai mult decît un doctorat în doi ani şi jumătate!), între 1934 şi 1941, perioadă în care a studiat INTELIGENŢA ROMÂNILOR, Radulescu-Motru a publicat, împreună cu I.-M. Nestor, Cercetări experimentale asupra inteligenței la români, şi în el găsești două mari seturi de date culese de pe teren și analizate cu rigoarea științei de-atunci, unul despre dimensiunea craniului românilor și al doilea, mult mai elaborat, despre coeficientul lor de inteligență.

Studiul craniului, susțin autorii, ține de „sectorul somatic”, iar cel al coeficientului de inteligență de „sectorul psihic”. Doar împreună cele două sectoare pot alcătui, cuantificîndu-le, o „antropologie” numită de autori „psiho-somatică” a poporului român.

În ceea ce privește „dimensiunea craniului”, măsurătorile au fost făcute pe o populație de 143.857 de etnici români (bărbați, femei și copii) cu vîrste între 3 și 100 de ani, din toate zonele țării pînă la nivel de județ și din ambele medii, rural și urban (luîndu-se în calcul însă locul în care s-a născut fiecare, la țară sau la oraș, și nu rezidența curentă). Astfel, conform măsurătorilor, românii de-atunci se încadrau în tipul rasial numit „brahicefalic”, considerat de unii teoreticieni ca fiind „inferior”, deasupra lui aflîndu-se tipul „dolicocefalic” (cu indice sub 75) și „mezocefalic”. Sub tipul rasial brahicefalic se află doar cel numit „hiperbrahicefalic”.

Clasificarea acestor tipuri de cranii s-a făcut luându-se în calcul un așa-numit „indice cefalic” reprezentînd raportul dintre „diametrul transversal cranian și diametrul antero-posterior cranian”.

Indicele cefalic de 84,1, corespunzător tipului rasial brahicefalic atribuit românilor, reprezintă însă o medie, distribuția eșantionului pe toate cele patru tipuri fiind următoarea:

- dolichocefali - 3,2 %

- mezocefali - 25,6%

- brahicefali - 30,3%

- hiperbrahicefali – 40,9%

Deci, în perioada interbelică, România era dominată de hiperbrahicefalici!

Măsurătorile asupra inteligenței românilor, prin aplicarea a patru tipuri de teste, pe o populație de 50.817 etnici români, bărbați, femei și copii, cu vîrste cuprinse între 10 și 44 de ani, din toate județele și din ambele medii, rural și urban, determină o discuţie interesantă despre LIDERI şi CONDUCĂTORI.

Studiul a urmărit doi indicatori: calitatea inteligenței și rapiditatea ei. Rezultatele studiului arată astfel, cînd vine vorba de ponderea INTELIGENŢEI, pe regiuni istorice:

1. Banat - 56,32

2. Bucovina - 53,69

3. Dobrogea - 52,54

4. Moldova - 49,72

5. Muntenia - 49,68

6. Transilvania - 49,60

7. Oltenia – 48,78

În ceea ce priveşte RAPIDITATEA GÎNDIRII:

1. Banat - 61,70

2. Transilvania - 56,95

3. Dobrogea - 56,30

4. Muntenia - 55,69

5. Moldova - 55, 62

6. Oltenia - 55,37

7. Bucovina – 54,70

Dar lucrurile încep să se nuanțeze pe măsură ce datele sînt grupate mai riguros. Astfel, conform repartiției celor doi indicatori, inteligență și rapiditatea gîndirii, după gen, provincie și mediul în care s-au născut, rural sau urban, avem următoarele rezultate:

Femei

- Dintre femei, cele mai inteligente la nivelul țării erau ardelencele din mediul urban. De altfel acestea erau și singurele femei mai inteligente decît bărbații din aceeași provincie, în restul țării bărbații depășind-le într-o măsură mai mică sau mai mare;

- Cele mai încete în gîndire erau tot ardelencele, dar cele de la țară, în timp ce cele mai rapide erau bănățencele de la oraș;

- Cele mai puțin inteligente dintre femeile românce erau, conform studiului, muntencele de la țară

Bărbați

- Cei mai inteligenți bărbați erau bucovinenii din mediul urban

- Cei mai rapizi în gîndire erau în schimb țăranii bănățenii

- Cei mai „puțin inteligenți” bărbați erau muntenii de la oraș

- Cei mai înceți în gîndire erau țăranii moldoveni

Pe judeţe, MINTEA a fost repartizată astfel:

1. Caraș

2. Brașov

3. Trei Scaune

4. Timiș -Torontal

5. Câmpulung-Bucovina

6. Sibiu

7. Rădăuți

...

55. Romanați

56. Baia

57. Făgăraș

58. Târnava Mică

O altă clasificare realizată de autori se referă la ceea ce ei numeau „elite și inferiori”, luînd în calcul doar extremele din punctul de vedere al coeficientului de inteligență (primii 10%, respectiv ultimii 10%).

- Provincia cu cel mai mare procent de „elite” era Banatul, urmată de Bucovina, care împreună, apreciau autorii studiului, ar constitui „Rezervoriile de superiori”.

- Moldova și Oltenia erau în schimb provinciile cu cel mai slab procent de „elite”.

- Tot Oltenia era provincia cu cel mai mare procent de „inferiori”, urmată de Muntenia, iar cel mai mic procent de „inferiori” avea Banatul!

Topul „elitelor” pe județe arăta astfel:

1. Caraș

2. Timiș-Torontal

3. Câmpulung-Bucovina

4. Rădăuți

5. Ciuc

6. Iași

7. Brașov

...

55. Putna (zona Vrancea)

56. Maramureș

57. Făgăraș

58. Odorhei

În articolul complet publicat de Pavel Lucescu în ROMÂNIA LIBERĂ din 15 iunie 2015, veţi găsi şi alte lucruri interesante. Eu am ales cîteva elemente doar ca instrument de lucru, pentru că, revenind în 2018, nu putem să nu aruncăm o privire în curtea LIDERILOR actuali ai României, de care ne mirăm zi de zi şi ceas de ceas!

Liviu Dragnea - Teleorman, Călin Popescu Tăriceanu – Bucureşti, Viorica Dăncilă – Teleorman, Graţiela Gavrilescu – Bucureşti, Carmen Dan – Bucureşti, Tudorel Toader – Vulturu, jud. Vrancea, Valentin Popa – Moldova, Dănuţ Andruşcă – Vînători, jud. Neamţ, Lia Olguţa Vasilescu – Craiova etc.

Ludovic Orban e din Braşov, Laura Codruţa din Sfîntu Gheorghe, Klaus din Sibiu, ceea ce ne face să spunem că cercetările academice au plusurile şi minusurile lor şi, sigur, nu trebuie aruncată anatema asupra tuturor fraţilor români din celelalte judeţe de baştină ale personajelor amintite. De altfel, tot Rădulescu-Motru este cel care face o caracterizare psihologică a poporului în întregul său! Dar, totuşi...

Personajele care ţin prima pagină a mass-media în România pot fi privite şi măsurate ŞI prin ochii academicianului Constantin Rădulescu-Motru!