Articol

Mare furtună a stîrnit textul de săptămîna trecută! Nu atît textul în sine, cît declaraţia generalului Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Apărării. Declaraţie făcută mie, autorului, personal, şi a cărei variantă corectă se regăseşte pe ARGUMENT. Ce a mai apărut pe la televiziuni sau pe reţelele de socializare au fost, uneori, variante revăzute şi readăugite. Oricum, nici unul nu a citat sursa (deontologii...) şi toţi şi-au dat cu părerea. Cineva s-a întrebat ce are precariatul cu Ciucă, că el nu prea a înţeles!

Păi, cam are! Şi am să mă explic: Cum spuneam săptămîna trecută, termenul de PRECARIAT s-a născut din alăturarea a două cuvinte: precar şi proletariat. Un economist, Guy Standing, a scris două cărţi pe această temă! Precariatul lui Guy Standing vine din cei 20 de milioane de japonezi cunoscuţi drept „freeter", cetăţeni fără o slujbă cu normă întreagă ajunşi în această situaţie deliberat sau fără voia lor, din cei 20% dintre tinerii europeni care nu au serviciu, din cei 60% din tinerii polonezi care, în categoria sub 25 de ani, lucrează cu contracte de muncă pe perioadă determinată.

Nu face nici o referire la cei un milion de români care au contracte de muncă cu normă parţială sau la milioanele de români la marginea sărăciei, fără asigurări medicale sau pensie sigură. Nu face nici o referire la cohortele de tineri care, după absolvirea unei şcoli - în cadrul unui sistem de învăţămînt cel puţin suspect! -, îngroaşă rîndurile şomerilor şi ale celor fără o perspectivă clară în viaţă!

Precariatul, anesteziat de tehnologie (telefonul inteligent a înlocuit, sau completat, spartul seminţelor la bancă), este cel mai expus manipulării şi dezinformării. Din păcate, mulţi dintre pensionarii sistemului naţional de apărare şi ordine publică se regăsesc în categoria socială a precariatului. După nenumărate belly-dance-uri făcute de politicieni, mulţi pensionari militari s-au trezit cu Ea în braţe. Pe cale de consecinţă, mulţi au urmat trolii şi au comentat aproape la fel declaraţia generalului de pe reţelele de socializare. Putem scoate un tipar, dar nu e cazul astăzi!

Conform DEX, gregar,~ă [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i, ~e / E: fr grégaire, lat. Gregarius] 1 a (D. animale) Care trăiește în grupuri compacte, în turme, cete, cârduri. 2 a (Îs) Instinct ~ Instinct care determină unele animale să trăiască, să migreze în turme, cete, cârduri. 3 a (Îs) Spirit (sau instinct) ~ Spirit sau instinct care îndeamnă pe unii oameni să se supună orbește, să-și piardă, cu totul, individualitatea în mijlocul mulțimii din care fac parte. 4 smf (Rar) Membru al unei organizații (politice) lipsit de orice inițiativă.

Pot spune că reprezentanţii precariatului militar pensionar au fost gregari! Acesta este pericolul! Turma, supunerea oarbă, pierderea individualităţii, lipsa de discernămînt şi iniţiativă! Reţelele de socializare asta fac: transformă utilizatorul într-un gregar!

Cei care nu fac parte din clasa precariatului se regăsesc mai puţin pe Fb. Ei au iniţiative, succes, idei, opinii clare. Dar, în ochii gregarilor masă de manevră, nu există, şi o dată la patru ani avem aceeaşi întrebare caragialiană: eu cu cine votez? De obicei, cu răul cel mai mic! Şefilor bandelor politice şi transpolitice din România le convine!

Conform Băncii Mondiale, care a întocmit un Diagnostic Sistematic de Ţară pentru România, peste un sfert din populaţia ţării trăieşte cu mai puţin de 5,50 dolari americani pe zi, ceea ce reprezintă cea mai ridicată rată a sărăciei din UE! Populaţia săracă este deconectată de la factorii ce favorizează creşterea economică: jumătate din cei mai săraci, reprezentînd 40% din populaţia României, nu au un loc de muncă, iar alţi 28% trăiesc de pe urma agriculturii de subzistenţă.

Paradoxal, deşi România rămîne una dintre ţările cu cel mai scăzut grad de urbanizare din UE, ceea ce nu este neapărat un lucru rău, un număr ridicat dintre persoanele sărace - 75% din populaţie - trăieşte în zonele rurale! Ceea ce este incredibil!

Sistemul de învăţămînt se confruntă cu grave probleme: 40% dintre studenţii români fac parte din categoria studenţilor afectaţi de analfabetism funcţional, ceea ce înseamnă că, tehnic vorbind, pot să scrie şi să citească, însă nu au capacitatea de a aplica aceste competenţe într-un mod relevant în viaţa de zi cu zi. Aproximativ 1 din 5 copii abandonează şcoala, rata abandonului fiind printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

Prestarea de servicii sociale în domeniul protecţiei sociale, ocupării, învăţămîntului şi sănătăţii este fragmentată şi neconsecventă, în special în zonele rurale, unde nevoile (şi beneficiile de ordin economic) sînt cele mai mari.

Eu spun că nu este întîmplător! Şi mai spun că această stare de fapt generează spiritul de turmă, gregar, tendinţa de a urma un grup, fără a trece prin filtrul gîndirii posibilele consecinţe. „Într-o turmă intră, de regulă, persoanele slabe, care preferă un şef, persoanele incapabile să ia o decizie, persoanele leneşe, tocmai pentru că turma le permite unor indivizi să creadă că se ascund, că se pierd în anonimat, dar şi pentru că pot să se manifeste violent, stare pe care singuri, ca indivizi, nu o pot manifesta. Aceste persoane preiau din curajul celor mulţi”, explica Gustave Le Bon, cel care pune bazele teoriei despre comportamentul colectiv în 1895, cu lucrarea „Psihologia mulţimilor”.

Din studiile efectuate, efectul de turmă este mai pronunţat la persoanele cu un nivel scăzut de educaţie, dar şi la cei care au diverse temeri. Intervine practic o depersonalizare, iar nivelul inteligenţei scade. Aceste consecinţe sînt mai vizibile la persoanele dependente de reţelele de socializare, acolo unde, la adăpostul dispozitivului sînt lei para-lei, iar în viaţa reală lipsesc cu desăvîrşire.

Revin la Generalul Deşertului, Nicu Ciucă. Urmăriţi Fb. În urma trolilor (care au o misiune, un program de îndeplinit) s-a aliniat disciplinat precariatul gregar! Din ce în ce mai periculos. E chiar o chestiune de siguranţă naţională (dacă mai interesează pe cineva acest lucru)!