O amintire, pitită în vreun cotlon din scorbura memoriei și uitată acolo, mi-a fost reînviată de o poveste amuzantă (amuzantă, oare?), plină de miez, de așa-zisă înțelepciune populară. Problema nu e simplă, fiindcă este situată undeva la limita decenței, poate și la limita agresiunii psihice asupra unui copil. Dar, altfel erau copiii acum o juma` de secol, altfel societatea, iar, ce să spun, mai ales în mediul rural, nu-și bătea prea multă lume capul cu traumele și cu finețurile psihologice. Căci, povestea mi-a fost spusă de o femeie în vârstă, de felul ei din Ardeal. Iar legătura am făcut-o cu o anecdotă spusă de bunica mea, din Banatul de câmpie.
Femeia, ca orice femeie, a fost și ea, o dată fetiță. Și, pe la începuturile socialismului din România, era la școală, la gimnaziu, când a trebuit să meargă undeva la practică, la cules de prune. Și, copiii mâncau la cantină, iar fetele, tot la câteva zile, făceau de serviciu la cantină, unde era o bucătăreasă grasă și pricepută, dar și un administrator și niște bărbați, ajutoare la cărat alimente. Și, îmi povestește fetița de atunci, de fapt, aproape adolescentă cum era, de fapt, babă cum e, că administratorul și cu unul din bărbații tineri de acolo i-au cerut să cearnă făina prin ciur. Și s-au pus în spatele ei și o analizau cu voce tare, că să vedem dacă dă din cur când cerne sau nu dă! Și au constatat, oarecum dezamăgiți, că nu dă. Și, atunci, au zis că, da, e bună de măritat, fiindcă nu dă din cur când cerne făina! No, și au lăsat-o pe fată în pace, numai că ea era nedumerită, că de ce a trebuit să treacă proba asta și dacă o fi fost bine ori rău?!
Ei, și ce mai râdeam cu tanti când mi-a spus povestea ei din adolescență. Și mi-am adus aminte că bunica mea, când eram copil, când făcea tăițeii de zupă, îmi spunea că așa se aleg nevestele bune. Să fiu atent cum cern fetele făina. Și aia care nu dă din cur când cerne, aia e bună de nevastă! Și râdea bunică-mea, cu toți dinții gură, cu atâția câți mai avea. Și știu că eram puțin nedumerit, că oricăt de copil eram, tot îmi plăcea cum se mișcă rotundul femeilor și nu înțelegeam de ce ar trebui să-mi iau o nevastă țeapănă ca o țăpligă.
No, și acum, concluzia. Nu știm dacă la femei proba aceasta a dat rezulate, dar, putem presupune că da, din moment ce a fost verificată din timpuri străvechi și a rămas în folclor. Atunci, vin cu o propunere. Să fie obligați să treacă proba aceasta a ciurului viitorii politicieni. Să știm și noi cu cine avem de-a face!
Dar, din păcate, proba cu ciurul (sita) nu dă rezultate pe termen lung! Căci, tot bunica, înțeleaptă, zicea oftând și zâmbind în același timp, că până la urmă, toate învață să dea din fund!