Articol

Directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, Adrian Ardeţ, a făcut cunoscut recent faptul că instituţia de cultură din municipiu se află în posesia unei piese de o importanţă deosebită – un dinte de mamut, animal dispărut în urmă cu 10.000 de ani. Deşi întrebat unde a fost făcută descoperirea, Adrian Ardeţ nu a comunicat locul exact, în ideea de a proteja aria respectivă, având în vedere valoarea ei excepţională, spunând doar că dintele de mamut a fost semnalat de un speolog reprezentanţilor unei primării de comună din apropierea municipiului Caransebeş.

„E pentru prima dată când este semnalată existenţa mamuţilor în zona Caransebeşului. Speologul, care face parte dintr-o asociaţie profesionistă din Timişoara, a dus acest dinte primarului, care, la rândul lui, ne-a semnalat nouă descoperirea acestui important element. Mamuţii reprezintă, în zonele în care au fost descoperiţi, atracţii turistice deosebite. Există Parcul mamuţilor în judeţul Hunedoara, apoi în Serbia, unde sunt amenajate expoziţii cu asemenea descoperiri. Iată că şi noi avem de-a face cu ei, şi probabil nu este numai un simplu dinte de mamut, urmează să demarăm o serie de cercetări, astfel încât poate vom avea şi noi un parc naţional al mamuţilor în zona Caransebeşului. Am luat legătura cu Muzeul de Arheologie din Bucureşti, noi neavând specialişti antropologi, şi vom demara, în viitor, o cercetare, deoarece bănuim că există mai mulţi mamuţi în această zonă”, a adăugat Adrian Ardeţ.

La sfârşitul lunii trecute, în cadrul taberei speologice din zona carstică Peştere – Maciova – Căvăran, Tiberiu Trif, de la Asociaţia Speologică „Prusik” din Timişoara, ne-a declarat că el este cel care a descoperit dintele aflat acum în custodia muzeului caransebeşean.

„Împreună cu nişte colegi de la Asociaţia Speologică «Prusik» am fost în vara anului trecut în zona localităţii Peştere, sat ce aparţine de comuna Constantin Daicoviciu, ei mi-au arătat o cavitate, eu le-am arătat lor alta, după care eu am revenit în zonă şi am văzut o dolină, o groapă ca o pâlnie. Timp de patru week-end-uri am stat acolo cu cortul şi i-am explorat interiorul. Dintele de mamut l-am descoperit pe una din galerii, într-o cavitate mare, peştera având o lungime de aproximativ 90 de metri. În peşteră se pătrunde greu, doar cu echipament specializat, nu poate să intre oricine acolo. Locul descoperirii e foarte greu accesibil, iar dintele de mamut e adus de undeva de sus, a căzut de la suprafaţă. Când l-am descoperit, dintele era puţin îngropat în argilă şi am crezut că este un calcit. Când l-am luat în mână, mi-am dat seama ce este de fapt, fiindcă am mai văzut pe internet dinţi de mamut”, a spus Tiberiu Trif, care a botezat locul Peştera Mamutului, cu acest nume figurând pe hărţile întocmite de speologi.

Timişoreanul a spus că a luat imediat legătura cu administraţia locală a comunei Constantin Daicoviciu şi, prin intermediul primarului Daniel Boambeş, dintele a ajuns la Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş.

Tiberiu Trif ne-a mai spus că, tot în explorările pe care le-a făcut în zonă, a descoperit, într-o altă peşteră, o brăţară din Epoca Bronzului, datând de acum 2.500-3.000 de ani. „Ca şi în cazul dintelui de mamut, brăţara a ajuns în peşteră din exterior, cărată de apă printr-o crăpătură, se văd semne pe ea în acest sens. Şi această piesă a urmat acelaşi traseu, aflându-se acum la muzeul din Caransebeş”, a adăugat speologul.