Articol

Un atentat terorist, executat la Strassbourg, se aşează ca o „vestă” asupra unei Franţe scuturate din temelii de începutul unei Noi Ordini Mondiale a cărei moaşă comunală este. „Un localnic” de 29 de ani s-a dus în Tîrgul de Crăciun şi, probabil exasperat de fulgii de zăpadă, acadelele, săniuţele şi alte „uţe” atîrnate peste tot, a scos şi el ce avea la îndemînă, ca omul gospodar, o mitralieră şi a început să tragă în mulţime. Pînă la ora la care scriu aceste rînduri, bilanţul Poliţiei indica trei morţi şi 13 răniţi, dintre care şase foarte grav. După care, a plecat cu un taxi!

Atentatul de marţi a reluat Operaţiunea Santinelle, a Legiunii Străine franceze care patrulează, din nou pe străzi, în locuri sensibile, precum situri turistice, gări, aeroporturi. Operaţiunea „Sentinelle” a început în ianuarie 2015, la o zi după atacul de la săptămînalul satiric Charlie Hebdo.

Totodată, ministrul de interne a ridicat nivelul planului Vigipirate la urgenţă atentat. „În prezent, sîntem în Franţa în postură vigipirat întărită, guvernul tocmai a decis să îl treacă la urgenţă atentat, cu introducerea de controale întărite la frontiere şi controale întărite la toate târgurile de Crăciun pentru a evita riscul mimetismului”, a declarat Christophe Castaner.

Cinci persoane au fost reţinute în cadrul căutărilor autorului atacului de marţi din Piaţa de Crăciun, însă atacatorul nu a fost prins. Ministrul francez de Interne nu exclude posibilitatea ca atacatorul să fi fugit în Germania. Acesta a fost identificat drept un „suspect extremist” radicalizat în cursul unor încarcerări anterioare, însă motivul atacului rămîne neclar. Autorul atacului armat a fost condamnat în Franţa şi Germania de infracţiuni de drept comun. „Şi-a ispăşit pedepsele”,  a spus Castaner. Ulterior, autorităţile au început să vorbească, cam cu jumătate de gură, despre originea marocană a „localnicului” şi de faptul că ar fi fost pe listele scurte ale Serviciilor, Poliţiei, jandarmeriei şi bulanger-ului din colţ.

Franța este tot mai des în ultimii ani țintă a atacurilor teroriste comise de islamiști. De la începutul lui 2015, peste 240 de persoane au fost ucise în atentate teroriste. Piața de Crăciun din Strasbourg este una din cele mai vechi și mai mari din Europa. Tîrgul este considerat de mai mult timp potențială țintă pentru teroriști, de aceea este supravegheat mai strict de poliția franceză.

Cu toate aceste semnale, internaţionalismul şi europenismul, uneori exagerat, al preşedintelui Macron, nu a putut fi stăvilit, el fiind cel mai fidel aliat al cancelarului german Merkel, în deciziile pro-europene. Criza refugiaţilor, invazia de non-europeni şi instalarea pe un continent esenţialmente creştin a unei alte religii sînt elemente pe care Macron trebuie să şi le asume, deşi astăzi nimeni nu îşi mai asumă nimic! Foarte greu a fost autorităţilor franceze să vorbească deschis, din prima clipă, de autorul atacului de la Strassbourg: marocan, musulman, radicalizat, aflat pe lista S, potenţial pericol! Şi Macron a vosrbit de „un localnic” căutat pentru furt, o îmbîrligătură sinistră care nu are nimic de-a face cu bărbaţii Franţei, cavalerii care au cucerit Ierusalimul!

Experimentele sociale şi politice ale lui Macron l-au făcut pe Mateo Salvini, considerat „populist” (adică un fel de fascist, comunist, putinist) să-l considere un experiment politic infiltrat în Europa. Tocmai această politică internaţionalistă, într-o Franţă blocată de probleme complexe economice şi sociale autohtone, generate de tocmai de „francezii din colonii” au alimentat ascensiunea partidelor extremiste şi furia vestelor galbene.

„Vestele galbene“ care au ieşit în stradă reunesc, în primul rînd, suporterii lui Mélenchon şi Le Pen, adversarii extremişti ai lui Macron: împreună, simpatizanţii extremei stîngi şi ai extremei drepte alcătuiesc 80% din masa „vestelor galbene“. Mai grav acum decît ameninţarea teroristă permanentă este alunecarea Franţei între partide eurosceptice şi cele anti-europene, Frontul Naţional dorind desfiinţarea Uniunii Europene.

Revoltele naţionale ale „vestelor galbene” au dus la decretarea strării de urgenţă economică şi socială, iar Macron, precum Ceauşescu, a mai promis 100 de lei la salar. Şi alte promisiuni care, deşi nu au convins, au scăzut tensiunea „revoluţionară” din rîndul protestatarilor. Astăzi, după atentatul de la Strassbourg, a fost instituită şi straea de „urgenţă atentat” şi pare că Macron, copilul teribil al Noii Ordini Mondiale dă înapoi, frînat de „o şleahtă de naţionalişti retrograzi fără viziune, populişti teleghidaţi de Vladimir Putin”.

Macron nu mai conduce Franţa decît prin intermediul Stărilor excepţionale!