Făcându-mi zilele acestea un sumar bilanţ al unei vieţi dedicate publicisticii, mă felicitam în sinea mea pentru respectarea angajamentului de a nu mai scrie la ziare. Nici tipărite, nici on-line. Ajunge, mi-am zis. Meseria-i în mare parte pe mâna unor clientelari, nepricepuţi, şmecheri, propagandişti sau predicatori. Dincolo de dezamăgire, îmi prinde bine o binemeritată uitare.
RSS Feed