Eveniment

Concertele de aseară din Poiana Lupului au adus pe butucii din „ţarcul cu muzică” peste 3000 de spectatori, aceasta doar la o singură privire, pentru că, altfel, s-au perindat mult mai mulţi. Unii vin consumă o piesă muzicală, două-trei, un porumb fiert, un gulaş, o pită cu untură, o lansare de carte, apoi pleacă prin margine de codru verde, pe la Trei Ape, sus la Gărâna sau la Brebu Nou, beau cafele tari, beri reci, vinuri seci etc.

Cea de-a doua zi a Festivalului de Jazz de la Gărâna, ieri, 8 iulie, a recuperat, temporar, spaţiul de la răscruce, curtea hanului „La Răscruce”, locul în care s-a născut, în urmă cu 20 de ani, ceea ce a devenit astăzi unul dintre cele mai mari şi importante festivaluri de jazz din Europa. După-amiază, la ora concertului, curtea hanului s-a umplut, ca pe vremuri, de melomani, unii mai noi, alţii mai vechi şi, desigur, nostalgici.

Clubul Lions Reşiţa Montană, după ce a încheiat o acţiune de strângere de fonduri pentru copiii săraci, de Zilele Reşiţei, reia campania, de data aceasta, la Gărâna, în Poiana Lupului, cu prilejul Festivalului Internaţional de Jazz.  Începând de astăzi, 7 iulie, şi până duminică, 10 iulie, membrii clubului vor fi prezenţi în ţarcul în care se desfăşoară festivalul, cu un cazan cu gulaş vânătoresc şi unul cu fasole cu cârnaţi. La fel ca al precedenta acţiune, încasările rezultate din vânzări vor fi donate copiilor aflaţi în grija Fundaţiei Humanitas Pro Deo.

Gărâna Jazz Festival 2016 începe mâine, în Munţii Semenic, şi se desfăşoară timp de 5 zile (7 - 11 iulie), în trei locuri: Poiana Lupului, Hanul „La Răscruce” şi biserica catolică din satul Văliug. Ediţia a 20-a a festivalului internaţional de jazz cuprinde concerte ale unor muzicieni legendari, dar şi muzicieni de nişă, pentru cunoscători, artişti consacraţi, dar şi muzicieni aflaţi la început de drum.

La Muzeul Banatului Montan din Reşiţa a fost inaugurată, ieri, expoziţia de bază a muzeului, cu tema, „Istoria industrială a Banatului Montan, în secolele XVIII-XX”. Expoziţia este organizată pe patru niveluri, primul fiind dedicat mineritului (secolul XVIII), al doilea, metalurgiei, al treilea, obiectelor afalte în locuinţele din Reşiţa veche, al patrulea, construcţiilor de maşini (secolul XX).