Turism

A apărut primul volum al monografiei oraşului Anina, cu titlul „Anina – geografie şi istorie”, de Cristian-Liviu Mosoroceanu şi Alin Muntean, editura Eubeea, Timişoara, 2015. Volumul monografic încă nu a fost lansat oficial, însă, datorită bunăvoinţei Primăriei Anina am intrat în posesia acestei cărţi, care conţine preţioase informaţii despre spaţiul geografic şi istoric în care a apărut şi a evoluat localitatea, multe din aceste informaţii fiind inedite.

În urma solicitării exprimate de mai mulţi participanţi la dezbaterea privind dezvoltarea Staţiunii turistice Secu, dezbatere desfăşurată la Primăria Reşiţa la începutul lunii iulie, a.c., operatorul de transport din municipiu a introdus câteva curse cu autobuze pentru călători din Reşiţa la Secu, dus-întors, în zilele de sâmbătă şi duminică.

Conform Primăriei Reşiţa, experimentul a eşuat, din cauză că numărul de călători a fost extrem de mic. Iată comunicatul primăriei:

Întâmplarea, doi prieteni şi o maşină m-au dus ieri în preajma Vilei Klaus, până nu de mult tabără şcolară, monument istoric, clădire construită în anul 1808, în perioada războaielor napoleoniene. Informaţia că vila ar fi fost construită în 1808 am preluat-o de pe internet, aşa scrie domnul Costeanu, proprietarul Cabanei Costeanu de pe Semenic, dar nu am găsit confirmarea datei în alte documente.  

Managerul SC Birta Group SA, Ioan Birta, s-a declarat nemulţumit de drumul de la Reşiţa la Staţiunea turistică Secu şi amuzat de unele proiecte de dezvoltare turistică, cum a fost propunerea de a se face o telegondolă de la Reşiţa până pe Muntele Semenic. Despre acel proiect şi primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, s-a pronunţat, caracterizându-l ca fiind megalomanic şi deplasat.

La dezbaterea de astăzi, privind strategia de dezvoltare a Staţiunii turistice Secu din apropierea Reşiţei, s-a ajuns la concluzia că şoseaua Reşiţa – Staţiunea Secu trebuie neapărat asfaltată. Nu a fost singura concluzie, însă infrastructura precară a staţiunii a fost principalul motiv invocat pentru lipsa de atractivitate a zonei şi a numărul mic de turişti. Dezbaterea publică, aşa cum a precizat primarul Reşiţei Mihai Stepanescu, a fost necesară şi obligatorie pentru stabilirea unei strategii de dezvoltare şi pentru accesarea de fonduri europene.