Articol

Întâmplarea, doi prieteni şi o maşină m-au dus ieri în preajma Vilei Klaus, până nu de mult tabără şcolară, monument istoric, clădire construită în anul 1808, în perioada războaielor napoleoniene. Informaţia că vila ar fi fost construită în 1808 am preluat-o de pe internet, aşa scrie domnul Costeanu, proprietarul Cabanei Costeanu de pe Semenic, dar nu am găsit confirmarea datei în alte documente.  

Deplasarea la Vila Klaus a fost absolut întâmplătoare, am vrut să mai scăpăm de fierbinţeala asfaltului municipal, însă Vila Klaus, închisă şi năpădită de buruieni, ne-a sărit în drum, probabil ca să ne reamintim de povestea ei. Clădirea se află în Munţii Semenic, la distanţa de 35 de kilometri de Reşiţa, la vreo 4 kilometri de coada Lacului Gozna (Văliug), pe malul râului Bârzava. Impresionaţi de paragina în care se află vila, am făcut câtva fotografii şi am căutat câteva informaţii despre ceea ce a fost cândva o clădire de lux.

Astfel, am aflat: „Din 1864-1865, din iniţiativa administratorului forestier Julius Radler s-a revenit la plutitul lemnelor. În dreptul actualei Vile Klaus a fost ridicat un mare stăvilar de 76 m lungime, 11,5 m înălţime şi 26 m lăţime. (p. 25-26) Denumit „Klause”, acesta avea să dea numele locului respectiv. În torentul creat artificial prin deschiderea sa, lemnele parcurgeau cei 38 km până la Reşiţa în 6,5 ore”. (Istoria Banatului – blogul lui Mircea Rusnac)

Observaţie: Din acest paragraf nu se înţelege că vila ar fi existat deja când s-a construit barajul, dimpotrivă se afirmă că barajul ar fi dat numele acelui loc. Deci, s-ar putea înţelege că Vila Klaus a apărut ulterior barajului, adică după anul 1865.  Personal, după arhitectura clădirii, înclin să cred că Vila Klaus a fost construită undeva la sfârşitul anilor 1800, începutul anilor 1900.

Tot Mircea Rusnac postează pe blogul său câteva amintiri scrise de un inginer reşiţean, pe nume Octavian Muntean. Printre acestea apare şi următoarea notiţă: „Viitorul rege Mihai, care atunci era elev, a avut doi colegi de clasă din Caraş şi a făcut un an de şcoală la noi în judeţ (clasa a fost cazată la Vila Klaus). Casa Regală avea acţiuni la U.D.R. şi în timpul acela Reşiţa (şi Auschnitt) erau în graţiile conducerii ţării, iar U.D.R.-ul era cel mai mare S.A. din ţară”.

Aceasta este cu adevărat o informaţie interesantă. Ştiam de la fiul lui Max Auschnitt, Steven Auschnitt, cu care am vorbit personal prin anul 2006, că a făcut mai mulţi ani de şcoală la Reşiţa şi stătea la Vila Klaus, dar nu ştiam că şi regele Mihai a făcut şcoală la Vila Klaus. Trebuie să fi fost prin anul 1930. Aşadar, conform memoriilor consemnate de inginerul Octavian Muntean, regele Mihai ar fi învăţat Abecedarul la Vila Klaus.

Aceeaşi vilă era folosită ca loc de odihnă de către regele Carol al II-lea, când venea la vânătoare în pădurile Semenicului, şi tot aici a fost cazat Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia sa, Elena, când au vizitat Reşiţa în anul 1971.

 Până prin anul 2010, Vila Klaus a funcţionat, cu unele întreruperi, ca tabără şcolară. În anul 1999 am fost cazat la Vila Klaus împreună cu un grup de pictori într-o tabără de creaţie. Atunci am văzut în interior câteva piese preţioase de mobilier, inclusiv o masă rotundă imensă, să fi avut vreo 5 metri diametru, unde ni s-a spus că a mâncat Ceauşescu, masă la care am fost lăsaţi să ne bem cafeaua.

Acum, Vila Klaus începe să se părăginească, iar parcul cu alei şi roze din faţa vilei, pe unde (cine ştie!) s-o fi plimbat Elena Lupescu, amanta regelui Carol al II-lea, este un spaţiu năpădit de buruieni.

(Foto 1 din Galeria foto: Vila Klaus, foto Hermann Heel – sursa foto. banatuldemunte.blogspot.ro)