Articol

La Reşiţa a fost prezentat, recent, volumul „Istoria Banatului”, prima istorie regională din România, coordonată de istoricul, prof. univ. dr. Victor Neuman, din Timişoara. Volumul are 620 de pagini şi cuprinde studii despre istoria Banatului din perioada 1718 – 1918, realizate de istorici români, sârbi şi maghiari. O serie de istorici, cercetători, academicieni, s-au pronunţat asupra importanţei acestei lucrări, care prezintă, aşa cum este enunţat şi în subtitlu, „particularităţile unei regiuni transfrontaliere”.

Volumul a fost lansat, anul acesta, la Universitatea din Bucureşti, iar cu acel prilej, mai multe personalităţi ale istoriei şi culturii s-au referit la volum, precum şi la regiunea Banat. Am spicuit câteva fraze, probabil că nu cele mai reprezentative, însă interesante, pe care doi istorici de marcă le-au rostit despre Banat.

Acad. prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu, istoric, preşedinte al Secţiei de Artă şi de Istoria Artei a Academiei Române:

„Spuneam că acolo (n.n. – în Banat, la Cenad) benedictinii şi călugării bizantini se întâlneau înainte de anul 1000, că nu cunosc decât două spaţii europene unde, confesional şi artistic, s-au putut produce asemenea coexistenţe şi coabitări, unul este Banatul, celălalt este Italia meridională. Sunt singurele regiuni care, din acest punct de vedere, odată cu formarea Europei în jurul anului 1000, prezintă un interes major. Găseşti aici motive să înţelegi europenitatea Banatului, acea europenitate care a fost atât de anapoda înţeleasă în 1990. Banatul este întotdeauna, ne place sau nu, ca şi toată zona Crişanei şi a Aradului, un spaţiu românesc care este cu un pas înainte spre Europa occidentală,...”

Prof. univ. dr. Adrian Ciorianu, istoric, decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti:

„În privinţa regiunilor sau a regiunii transfrontaliere pe care aceasată carte o detaliază, toţi avem o admiraţie pentru Banat sau să o spun mai direct şi noi oltenii admirăm Banatul, ceea ce este un compliment suprem. Dacă Banatul este admirat de olteni înseamnă că este ceva foarte important. (...) Cine va scrie în continuare istoria Olteniei sub austrieci nu va putea face abstracţie de exemplul pe care Banatul l-a oferit din acest punct de vedere al contaminării culturale în sens pozitiv, dacă e să judecăm după consecinţe. E motivul pentru care am fost profund impresionat de deschiderea acestui volum, de faptul că face o comparaţie între Banat şi Transilvania. Un lucru admirabil pentru că, din păcate, în mintea multora dintre noi – şi nu mă refer doar la studenţii noştri, care mai au şansa recuperării -, ci la oameni mult mai maturi care încă fac o confuzie între Banat şi Transilvania...”

Cele două extrase sunt din broşura, „Istoria Banatului - Luări de cuvânt cu ocazia lansării cărţii, la Universitatea din Bucureşti, Sala Senatului (Sala Stoicescu), 18 iunie 2015”.