Articol

Transparenţa decizională a administraţiei publice din municipiul Reşiţa a fost monitorizată timp de un an, în 2015, de către o organizaţie neguvernamentală, Coaliţia 52, alcătuită din membrii Academiei de Advocacy. Alături de municipiul Reşiţa au fost monitorizate şi alte sute de localităţi din ţară, grupate pe judeţe. Rezultatele Campaniei - Coaliţia 52 au fost făcute publice, astăzi, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa, de către Marian Apostol, membru al Academiei de Advocacy. Iar, rezultatul, pentru administraţia publică din Reşiţa, în cea ce priveşte transparenţa decizională este unul care plasează Primăria Reşiţa în zona instituţiilor publice opace, aproape ermetice!

Mai precis, în comunicatul oficial al Coaliţiei 52, se precizează:

„Topul opacităţii versus transparenţă între municipiile judeţului Caraş-Severin, din perspectiva supunerii actelor normative în procesul de consultare publică este următorul:

Primăria Municipiului Reşiţa – 1,68%, cea mai opacă autoritate publică locală - doar 2 proiecte de acte normative au fost supuse consultării publice, din 119 acte normative adoptate (în cele 5 luni în care s-au înregistrat răspunsuri din cele 12 monitorizate):

Primăria Municipiului Caransebeş – 43,47%  din actele normative adoptate au fost supuse consultării publice – 10 proiecte de acte normative au fost suspuse consultării publice, din 23 de acte normative adoptate.”

Făcându-se media celor două municipii, pe judeţul Caraş-Severin a reieşit că din 142 de acte normative adoptate, doar 12 proiecte de acte normative au fost supuse consultării publice, adică, o medie de 8%. Media este trasă mult în jos de lipsa de transparenţă de la Reşiţa. Însă, mai e de remarcat un  fapt semnificativ: actele normative supuse consultării publice au rămas neschimbate după consultare. Adică s-a făcut consultare doar pentru a transmite informaţii de sus în jos, autorităţile nepreluând niciuna din sugestiile sau dorinţele ONG-urilor şi ale cetăţenilor.

Conform comunicatului Coaliţiei 52, transparenţa pe localităţile monitorizate din celelalte judeţe din Vestul ţării este:

Interesant este că media rezultată pe Zona de Vest, este 16% trasparenţă, spre deosebire de Zona de Sud-Vest, unde media este de 67% transparenţă, iar în Zona de Sud-Est – 21% transparenţă. Prin urmare, se poate spune că Reşiţa s-a dovedit cea mai ermetică instituţie din cele trei Zone de Dezvoltare prezentate. Menţionăm că nu avem informaţii cu privire la transparenţa din celelate zone ale ţării, dar, transparenţă de 1,68% este o cotraperformanţă greu de egalat.

Marian Apostol, cel care a prezentat rezultatul Campaniei - Coaliţia 52, a afirmat că n-ar trebui căutat vinovatul numai în zona administraţiei publice locale, ci: „Vinovaţi suntem cu toţii. Şi administraţia publică, dar şi noi, cetăţenii, care nu am încercat să influenţăm deciziile autorităţilor în interesul nostru, al locuitorilor municipiului”.

Exemple date de Apostol că organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii pot influenţa deciziile administraţiei publice, au fost puţine. El a menţionat succesul audierii publice, iniţiate de câteva asociaţii, privind acordarea unei străzi din Reşiţa a numelui poetului Ion Chichere, precum şi succesul a mai multor ONG-uri, care au iniţiat o dezbatere publică privind amplasarea unei staţii de carburanţi într-un parc din Reşiţa, dezbatere în urma căreia proiectul nedorit de cetăţeni a fost abandonat.