Articol

Asociaţia Culturală Reşiţa Română pregăteşte cea de-a 5-a ediţie a Zilelor Palatului Cultural. Evenimentul se va desfăşura în perioada 30 septembrie - 2 octombrie. Cu acest prilej am stat de vorbă cu unul din foştii preşedinţi ai asociaţiei culturale, Ana Rodica Dudilă. Asociaţia este continuatoarea Asociaţiei Culturale a Plugarilor Români din Reşiţa Română (înfiinţată în 1932).

Ana Rodica Dudilă s-a născut la Reşiţa, în 1947, a făcut şcoala primară şi gimnazială la Şcoala Generală nr. 3 (cea mai veche şcoală de limbă română din Reşiţa, acum demolată), liceul la actualul Colegiu Naţional „Diaconovici-Tietz” din Reşiţa, apoi, a absolvit Facultatea de Geografie la Cluj. Ana Rodica s-a născut într-o veche familie de plugari din Reşiţa Română, familia Andrei. Timp de 35 de ani, a predat geografia la Zorlenţu Mare şi la Reşiţa, fiind şi director de şcoală. În 2005 a ieşit la pensie. Din 2005 până în 2011, a fost preşedintele Asociaţiei Culturale Reşiţa Română, asociaţie care este proprietarul Palatului Cultural.

La Palatul Cultural mergeau cu mult drag!

Ana Rodica Dudilă îşi aminteşte cu nostalgie de sărbătorile în Reşiţa veche, de atmosfera de prietenie dintre vecini, colegi, cunoştinţe.

„Din ce am văzut, dar şi din ceea ce mi-au povestit părinţii şi bunicii, Palatul Cultural era locul în care se duceau cu foarte mult drag. Ţin minte rochia mamei... Am şi acum pantofii şi rochia cu care mama se ducea la bal. Era o adevărată sărbătoare când se întâlneau. Şi nu se întâlneau numai la Palatul Cultural. Casa noastră era unde este acum supermagazinul Nera. Aveam o curte mare şi părinţii puneau mese afară în curte, cu băutură, mâncare, prăjituri, cu tot ceea ce avea fiecare posibiltatea să aducă. Atunci am învăţat că de ziua numelui dacă vine cineva, nu comentezi. Dacă vine cineva la poartă trebuie să-i deschizi şi să-l cinsteşti cu ceva. Şi, la orice sărbătoare, se adunau toţi vecinii, toţi prietenii. Când m-am căsătorit eu, în 18 iulie 1970, la Reşiţa, tatăl meu s-a încăpăţânat să facă nunta în curte. S-a pus ploaia de vineri şi n-am mai putut să ţinem în curte. Aşa că ne-am dus la popicărie, lângă Spitalul Vechi, mai sus, pe colţ, lângă casa veche a lui Mircea Meilă. Ei, şi atunci a venit corul de la Palatul Cultural şi ne-a făcut serenadă. Ce mai rămăsese din cor. Unii au murit, unii au plecat, alţii nu au mai cântat. Dar, au fost destul de mulţi, au fost vreo douăzeci de persoane, care ne-au făcut serenadă. Sufletul corului era Ion Iliasă. Chiar dacă în anii aceia, în ’70, asociaţia şi corul nu mai aveau un loc al lor, căci Palatul fusese naţionalizat şi transformat în cinematograf, domnul Ion Iliasă, dirijorul, ţinea legătura cu toţi. Venea aproape în fiecare zi şi ne spunea ştirile. Ne spunea cine a mai murit, cine se căsătoreşte. Vezi că avem nuntă mâine şi facem serenadă, poimâine avem înmormântare, mergem şi cântăm!, ne anunţa. Era foarte activ, deşi avea peste 70 de ani”.

Bunicii şi-au pus la bătaie averea pentru Palatul Cultural

„Am găsit actele, şi le am, din care rezultă că bunicii mei şi-au pus la bătaie averea, pământul, casa, pe baza cărora s-au luat credite ca să construiască Palatul Cultural. Şi am şi hârtia de la UDR, prin care erau anunţaţi că îi ajută să sporte o parte din cheltuială, dacă moşii mei îi ajută să care lemn la fabrică. Pe vremea aceea nu era cocs, se făcea mangal din leman, în bocşe. Aşa că ei s-au obligat, iar în contul banilor plătiţi de UDR, munceau cu căruţa... Ai mei n-au avut cai niciodată, dar au avut boi. Mergeau cu căruţa trasă de boi la pădure şi aduceau lemne pentru mangal.

Când s-a redeschis oficial Palatul Cultural, am zis acolo, pe scenă, că părinţii mei la Palatul Cultural s-au cunoscut, s-au îndrăgostit, şi-au întemeiat familia! Datorită faptului că au participat la acţiunile de aici, dans, teatru, cor... Era o varietate mare de spectacole, multe făcute de oamenii locului, altele cu trupe venite din alte localităţi”, îşi aminteşte Ana Rodica Dudilă.

Acesta este un fragment din mărturisirile profesorului Ana Rodica Dudilă. Textul va fi publicat integral în „Foaia Unică de Informare” a Asociaţiei Culturale Reşiţa Română, care va apărea cu prilejul Zilelor Palatului Cultural (30 septembrie - 2 octombrie, 2016).