Auzim şi citim, prea des, părerea unor oameni care se consideră înţelepţi şi mormăie în barbă sau pe feisbuc, că, astăzi, copiii nu mai sunt ca altădată. N-au respect, sunt obraznici, sunt leneşi, nu duc gunoiul, nu ajută bătrânii să treacă strada, nu ştiu ce e aia muncă, nu citesc, nu învaţă! Ce mai, lumea se duce de râpă, deoarece copiii de azi nu mai sunt aşa respectuoşi şi harnici cum am fost noi! Cu siguranţă există şi copii prost crescuţi, dar, aceasta, în cea mai mare parte, nu e vina lor. E vina părinţilor şi a şcolii. Cu siguranţă, însă, există şi copii excepţionali, cum ar fi la Reşiţa şi Bocşa!
Zic aşa, pentru că ieri, am văzut pe scena Palatului Cultural din Reşiţa, un spectacol în premieră, producţie a Teatrului de Vest, cu şase copii din Reşiţa şi unul din Bocşa, care ne-au lăsat cu gurile căscate, entuziasmaţi şi emoţionaţi. Aşadar, şapte copii talentaţi, care, după o muncă asiduă, zi de zi, timp de peste o lună, s-au prezentat publicului asemenea unor actori profesionişti, într-un spectacol foarte greu, în „Emil şi detectivii”, cu multă muzică, mişcare şi coregrafie.
Vă daţi seama ce a însemnat pentru aceşti copii o sală plină cu spectatori, care i-au aplaudat şi ovaţionat! Desigur, au fost momente de graţie pe care nu le vor uita niciodată, indiferent dacă ceea ce au făcut zilele acestea este, sau nu, o cale deschisă către dificila profesie de actor. A fost şansa lor să fie aici, la locul şi timpul potrivit, să fie aleşi şi, astfel, să cunoască de tineri ce înseamnă să munceşti cu pasiune şi să fii răsplătit!
Dar, ideea de fond pe care vreau să o scot în evidenţă, este că atunci când tinerilor li se deschid uşi, sunt chemaţi, sunt provocaţi, ei sunt aici, lângă noi, şi fac lucruri minunate! Dacă nu exista acest proiect al Teatrului de Vest Reşiţa, dacă regizoarea Baczó Tünde nu ar fi ales să lucreze cu copii, ci cu oameni maturi în roluri de copii, atunci, momentul acesta de graţie nu s-ar fi petrecut niciodată! Dacă acesta ar fi singurul proiect în care sunt implicaţi copiii, am putea spune că numai la Reşiţa şi la Bocşa sunt copii talentaţi! Dar, dacă tinerii vor tot fi chemaţi să-şi arate talentul şi priceperea în arte şi ştiinţe, atunci vor veni copii şi de la Dalboşeţ, de la Sacu, Teregova, Cornereva sau de la Belobreşca, şi astfel de momente miraculoase vor mai fi. Aceasta e ideea, copiii să fie chemaţi, să li se creeze condiţii şi miracolul se întâmplă! Într-adevăr, există dictonul biblic: mulţi chemaţi, puţini aleşi! Dar, aceştia, aleşii, vor face lumea mai frumoasă, mai bună!
Desigur, copiii nu trebuie forţaţi, nu trebuie să facă lucruri de adulţi, trebuie lăsaţi să-şi trăiască din plin copilăria... şi să înveţe. Dar, dacă învaţă jucându-se (sau jucând), cu atât mai bine pentru ei! Şi pentru noi!
E locul potrivit să-i mai amintim o dată pe aceşti copii minunaţi care ne-au umplut inimile de bucurie şi speranţă: Darius Balint, Filip Ichim (din Bocşa), Paul Niţulescu, Tudor Tănasă, Alesia Caimac, Flavian Tănasă şi Teodora Firu.