Articol

„În Reşiţa secolului al XIX-lea şi primei jumătăţi a secolului al XX-lea, cele mai importante ateliere meşteşugăreşti şi întreprinderi aparţineau germanilor, ei reprezentând, de fapt, populaţia majoritară a oraşului. Chiar dacă cea mai mare parte a populaţiei muncea în uzine, funcţionau aici şi tot felul de ateliere în profesii tipic urbane precum cele de hornar, măcelar, brutar, tapiţer, frizer, pălărier, ceasornicar, instalator, lămpar, tipograf, cofetar. În 1871, de pildă, îşi desfăşurau activitatea la Reşiţa farmacistul Eduard Brada, morarii Josef Stadlmann Johann Juracsek (acesta din urmă îşi avea moara în Stavila, cartierul copilăriei mele), brutarii P. Barthen, A. Brech, A. Heger, Ignaz Klein, J. Rétka, K. Schmidt, Fr. Stadlmann, Vasile Jian etc. Înstărita familie  Scheuchenstein deţinea o fabrică de gheaţă, sifon şi de băuturi răcoritoare, de lichioruri şi spirtoase, de unde se aproviziona Reşiţa şi localităţile din preajmă. Sifonul a fost o băutură foarte populară o vreme îndelungată şi se vindea în sticle speciale, cu cap de aluminiu, inscripţionate cu numele firmei, iar afacerea era una profitabilă.

Deosebit de apreciată era cofetăria lui Stefan Niederkorn, aflată pe strada Carmen Sylva, devenită ulterior Piaţa Republicii, lângă sala Casa Muncitorească, iar în apropiere era brutăria lui Josef Gehl, cumpărată în anul 1937 de Peter Kasai. Tot în zonă îşi desfăşurau activitatea doi meşteri tipografi”, citim în articolul „Aspecte ale activităţii  meşteşugăreşti în oraşele bănăţene”, de Simona Sandu, articol publicat în „Nedeia” - revistă de cultură tradiţională.

Este vorba despre cel mai recent număr al revistei „Nedeia”, Anul IV, nr. 1 (7), iunie 2016, care abia de câteva zile a văzut lumina tiparului, cu ceva întârziere, însă, e bine şi aşa, fiindcă revista oferă cititorilor articole diverse, interesante, cu multe informaţii inedite. Avem în revistă o anchetă cu tema „Meşteşuguri tradiţionale urbane”, anchetă la care au răspuns câţiva scriitori, profesori, jurnalişti. Articolele înscrise în temă abordează mai multe meşteşugurile tradiţionale practicate la Reşiţa, în secolele XIX şi XX, dar şi cu trimiteri spre Caransebeş, Lugoj, Bocşa. Au răspuns la anchetă, trimiţând revistei texte interesante: Ghoerghe Secheşan, Ghiorghiţa Fercea, Nicolae Irimia, Simona Sandu, Nicolae Magiar.

În cele 160 de pagini ale revistei „Nedeia” mai sunt cuprinse articole cu temele „Litertură şi tradiţie”, „Mit şi mitologie”, „Tradiţii, obiceiuri”, „Memoria locurilor”, „Cuina bănăţeană” şi multe altele. La capitolul „Cuina bănăţeană”, Iasmina-Dariana Stanciu scrie despre preparatele culinare specifice ale pemilor de la Wolfsberg - Gărâna, iar Iosif  Bădescu scrie cu aplecare ştiinţifică şi cu umor despre răchia bănăţeană.

Sunt multe articole despre Valea Almăjului, despre sârbii din Clisura Dunării, despre „Oameni şi locuri”. Ne-a atras atenţia şi un fragment din jurnalul intim al scriitorului şi artistului naiv Ion Pătraşcu Stan Muzeu, jurnal fermecător prin naivitate, autenticitate, chiar şi prin greşelile de scriere. Un naiv autentic, care dezvăluie o lume adevărată, nemachiată. Iată două din însemnările lui „Muzeu” în jurnalul său intim:

„1946 - La Ion Cinciş în drum find cu Ion Cocoş am bătut pe majorul Pop iam pus cojocu de box în cap şi iam înapoiat ce mea dat el cînd era în misiune.”

„1946 - La Caransebeş în tîrg luîndumă după alţi ce se obişnuia pe atunci fac şi eu la tîrg să furăm ce am furat un cojoc cu Tie Pepi Iancu de la Ohaba Martin Drăgan şi alţi 2.”

Revista „Nedeia” este editată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin, director Gheorghe Ţunea,  colectiv redacţional: Angelica Herac - redactor-şef, Adela Lungu-Schindler, Nicolae Irimia, Gheorghe Jurma.