Articol

Plecarea lui Ion Mocioalcă din PSD a tulburat rău de tot apele în organizaţia judeţeană. Dincolo de faptul că Liviu Dragnea a mai pierdut două voturi în Camera Deputaţilor. Unii compară plecarea lui Mocioalcă cu cea a lui Sorin Frunzăverde din PDL în 2012, liderul PSD plecând şi el spre o nouă construcţie politică pe scena românească, Pro România. Pe undeva, ajuns la sfârşit de carieră, acesta este de înţeles, urmându-şi naşul de cununie al fiicei sale. În urmă cu zece ani nu ar fi făcut-o nici pentru zece naşi.

Revenind la cei doi politicieni, observăm câteva similitudini legate de plecarea lor spre alte zări. La vremea respectivă, cu excepţia lui Iancu Simion-Simi, primarul din Oţelu Roşu, Frunzăverde a luat cu el în PNL oamenii cei mai de încredere, pe care se putea baza zi şi noapte, sus în deal, la Camera de Comerţ şi Industrie, unde era fieful pedeliştilor ori la Consiliul judeţean, pe care îl conducea. Oamenii care îi dădeau putere şi autoritate, chiar dacă îi umilea ori de câte ori avea ocazia, mai ales la sindrofiile crâncene la care Frunzăverde era Ayatolahul, iar ei, pigmeii.

La fel procedează şi Ion Mocioalcă, trăgându-i după el el pe colegul său de deputăţie, Ion Spânu, şi pe liderele social-democrate. Fiind în plin mandat, primarii nu-l pot urma decât cu  gândul şi sufletul, nu şi cu adeziunea, căci altfel şi-ar pierde fotoliile. Probabil că, în 2020, la alegerile locale, în Pro România vom întâlni mai mulţi candidaţi foşti PSD.

O altă similitudine este legată de faptul că şi Frunzăverde, şi Mocioalcă au plecat din partide iunvocând comportamentul dictatorial al şefilor lor: Traian Băsescu şi Liviu Dragnea. Nimeni nu contestă realitatea, însă, daţi-mi voi să cred că nici unul, nici altul nu au făcut acest gest gândindu-se la binele poporului. Al electoratului. Cu siguranţă că s-au gândit doar la ei, într-un moment în care au simţit că pierdeau teren în disputa cu Băsescu şi Dragnea. Pierderea terenului înseamnă privilegii, poziţii sociale şi, ce-i mai importan, putere. Puterea care îţi ia minţile.

Dincolo de aceste considerente, să nu uităm răul pe care Frunzăverde l-a făcut prin plecarea sa, rău ce urmează să se repete şi în cazul lui Mocioalcă. Şefii de deconcetrate care nu l-au urmat în PNL au fost schimbaţi rând pe rând, primarii trecuţi la PSD au fost marginalizaţi ş.a.m.d. La fel va fi şi în cazul plecării lui Mocioalcă, cu precizarea că mazilirea şefilor puşi de Mocioalcă nu va veni pe filiera PNL ori PMP, ci din tabăra Luminiţei Jivan, ajunsă astăzi să conducă Organizaţia PSD Caraş-Severin. Dovadă că, managerului Aquacaraş, Nicolae Miu Ciobanu, i se cere de tot mai mulţi demisia, că se vorbeşte de o încercare de schimbare a conducerii Consiliului judeţean pe motive de apropiaţi ai lui Mocioalcă. Sunt doar două exemple, însă nu este exclus ca şi alţi directori de deconcentate să ajungă în aceeaşi situaţie. Acestora li se adaugă oamenii de afaceri care au bani de recuperat din contractele cu statul.

Ei, bine, la niciuna dintre aceste situaţii nu s-a gândit Ion Mocioalcă. Şi nici Sorin Frunzăverde. Interesul lor a primat întotdeauna. Chiar şi în faţa interesului celor pe care îi manevra ca pe nişte păpuşi. Ca să nu mai vorbim de interesul prostimii...