Articol

Continuăm să prezentăm date din cercetarea siciologică efectuată, la comanda Primăriei Municipiului Reşiţa, în perioada noiembrie 2016 - februarie 2017. Potrivit datelor obţinute pe teren de studenţii Universităţii „Eftimie Murgu”, la 1 februarie  în Reșița trăiau  60.815 de oameni. 1.920 erau mutaţi în alte localități din țară, în timp ce 11.060 de persoane au decis trăiască în alte țări, ceea ce reprezintă 15% din populația orașului.

Germania este ţara preferată de reşiţeni, mai mult de un sfert dintre ei au ales-o ca țară în care să trăiască, iar estimarea sociologilor este că acest procent este mult mai mare, deoarece mulți participanți la cercetare au refuzat să dea informații despre rudele plecate în străinătate recte, ţara în care aceştia se află.

După Germania,  țările preferate pentru migrație sunt Austria (17%), Italia (10,4%), Spania (6,9%), Marea Britanie (2,9%), Franța (2,1%), Portugalia și Belgia (câte 0,9%). Țările anglo-saxone sunt mai atractive decât cele latine pentru rezidența externă. Alte țări preferate pentru migrație de către reșițeni sunt SUA (0,7%), Grecia (0,5%), Canada (0,4%), Suedia, Olanda, Danemarca, Cehia (câte 0,3%).

Interesant este că nu toţi reşiţeni aflaţi în stgrăinătate au un loc de muncă. Potrivit cercetării realizate  de profesorii Bruno Ştefan şi Mihai Todor,  doar 40% dintre aceştia lucrează – ceilalți sunt minori, casnice, pensionari, fără ocupație. Jumătate din cei angajați lucrează cu contract permanent de muncă, 36,7% sunt sezonieri cu contract de muncă, iar 12,8% sunt angajați sezonieri fără contract de muncă.

Mai mult de trei sferturi dintre cei plecați în străinătate s-au dus în căutarea unui loc de muncă, 6,9% și-au însoțit familia în exil, 4,5% au plecat în vizită sau ca turiști, 1,9% la studiu, 0,9% în interes de afaceri, iar restul pentru motive neprecizate.

Cei mai mulţi dintre ei, 19,9%, îngrijesc bătrâni sau copii, 6,6% sunt muncitori calificaţi, 5,4% lucrează în construcţii, 4,1% în asistenţă medicală, 4% în industria hotelieră şi a restaurantelor, 2,6% în afaceri, 1,9% în agricultură şi activităţi educative, culturale şi recreative, 32% lucrează în alte domenii, iar 19,9% nu lucrează.

Dacă declaraţiile oferite de rude sunt corecte, atunci 41,5% dintre reşiţenii care muncesc afară câştigă între 501 şi 1.000 de euro, 29% au un venit lunar de 1.000-1.500 de euro, 9% ajung la un salariu de 2.500 de euro, iar un procent de doar 2,8% au salariul mai mare de 2.500 de euro.

Când se pune problema intenţiei de emigrare, rezultatele sunt dureroase. În următorii trei ani alți 9.000 reșițeni vor părăsi țara și alți 9.600 încă nu s-au hotărât, în timp ce mai mult de jumătate din tinerii de 20-24 ani vor să părăsească țara în următorii ani.

„Plecările din Govăndari și Reșița Montană vor fi mai numeroase decât cele din Reșița Română și localitățile aparținătoare administrativ. Cel mai mare exod se va produce din Calea Caransebeșului și Micro II (peste 20% din locuitori), dar și din zone mai mici precum Cuptoare și Doman.

Femeile sunt mai hotărâte să rămână în oraș decât bărbații (76% față de 73%), iar intenția de a rămâne e specifică celor cu vârste medii de 53 ani. La cei de vârste cuprinse între 15 și 49 ani intenția de plecare depășește 15%, iar vârful emigrării este atins de cei de 20-24 ani, din care doar 48,5% mai vor să rămână în țară în următorii ani. Cea mai mare intenție de emigrare o au rromii și germanii (17%), iar cea mai mică o au maghiarii (7%). Dorința de plecare e cea mai mare la absolvenții de liceu: peste 15% vor să plece și tot atâția sunt nehotărâți”, se precizează în cercetarea sociologică.

Reşiţeni ar putea reveni acasă sau ar putea fi determinaţi să nu părăsească oraşul în care locuiesc dacă: veniturile ar fi  decente – 76%, ar avea un loc de muncă – 69,4%, Reşiţa va deveni un oraş frumos şi atractiv – 31,3 %, se va diminua procentul corupţiei şi vor beneficia de un grad sporit de civilizaţie şi de educaţie.