Menu

Articol

Cele două Uniri, la Cercul Militar din Caransebeş

Autor: 
Adrian Ardeţ

Marţi, 23 ianuarie, Sala de festivităţi a Cercului Militar Caransebeş a găzduit manifestarea intitulată Anul Centenarului și Unirea Principatelor Române, la eveniment luând parte istorici, ofiţeri, cadre didactice, elevi şi părinţi.

În deschidere, directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Adrian Ardeţ, a susţinut expunerea intitulată „Anul Centenarului”, în cadrul căreia a vorbit despre ceea ce, în urmă cu 159 de ani, s-a creat prin voinţa poporului, punându-se bazele României moderne. Directorul muzeului a subliniat rolul jucat de oraşul Caransebeş în anul 1918, anul Marii Uniri, el fiind cel mai puternic centru ortodox din Banat, la acea vreme. „Cea mai importantă delegaţie din Banat prezentă la Alba Iulia a fost cea a Caransebeşului. Pe lângă caransebeşeni, au participat şi ceilalţi români din judeţul Caraş-Severin, şi nu numai, ci şi delegaţii din Banatul Sârbesc, de la Vârşeţ, Pancevo, Becicherecu Mare – astăzi Zrenjanin, ori din Oraviţa şi Orşova, care, cu toate, au fost conduse la oraşul Unirii de către Episcopul Caransebeşului, Miron Cristea. Acesta a avut un rol deosebit în înfăptuirea actului Rezoluţiei de la Alba Iulia. Aceasta a fost dusă la Bucureşti şi prezentată regelui Ferdinand de către Episcopul Caransebeşului, Miron Cristea. Acest lucru a făcut ca rolul acestuia să fie foarte, foarte important. A ajuns primul Primat şi primul Patriarh al României, iar în 1938 a fost primul-ministru al ţării”.

Prof. Carmen Ardeţ, de la Colegiul Naţional „Traian Doda”, a vorbit despre Unirea Principatelor Române, amintind că Mica Unire de la 1859 a avut loc prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în Moldova şi Valahia, creându-se, astfel, pentru prima dată, România, numele oficial dându-i-se în anul 1862. „Noul domnitor al Principatelor Unite era descendentul unei familii de dregători care ocupaseră posturi importante în administraţia centrală şi locală din Moldova încă din secolul al XVII-lea, dar care nu se numărau printre familiile de mari boieri. Ca mulţi tineri de rangul său, Alexandru Ioan Cuza a urmat cursurile unui pension francez din Iaşi, după care a plecat la Paris. Întors acasă, el a făcut parte din Mişcarea reformistă din 1848, din Iaşi, fiind, pentru scurt timp, exilat. În anii 1850, a ocupat diverse funcţii administrative şi a fost constant avansat în grad, ca militar. Când a fost ales demnitar, era comandantul Miliţiilor din Moldova. Cuza şi-a datorat, fără îndoială, victoria în alegeri îndelungatei sale activităţi depuse în slujba patriotismului, poziţiei vădit unioniste şi ideilor politice şi sociale liberale, dar nu radicale”, a mai spus Carmen Ardeţ.

Manifestarea s-a încheiat cu un spectacol de dansuri tradiționale susținut de Ansamblul Zestrea Gugulanilor, coregraf Simion Dragalina, şi cu o mare Horă a Unirii, încinsă de toţi participanţii la eveniment.

Acţiunea a fost organizată de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă Caransebeş, în colaborare cu Consiliului Județean Caraș-Severin, Cercul Militar, Garnizoana Caransebeș și Colegiul Național „Traian Doda”.

Powered by Jasper Roberts - Blog