Articol

Gabriel Oprea răsuflă ușurat. Senatorii s-au opus cererii DNA de a-i ridica imunitatea pentru a începe urmărirea penală. Nu s-au lăsat impresionați și i-au râs în nas procurorului anticorupție. Ar fi fost și culmea să fi dat cu bățul în baltă, taman la sfârșit de mandat. Or fi ei cum or fi, dar proști, cu siguranță, nu sunt. Chiar și în condiițile în care i-a privit patru ani, cu îngâmfare, de la înălțimea gradului și a funcției sale de ministru, pentru senatorii PSD, Oprea tot Oprea rămâne. Adică, un om de omenie și de mare caracter pe care nimeni nu l-ar crede în stare să strivească o muscă, darămite să-l acuze de ucidere din culpă.

Votul parlamentarilor era previzibil. Aproape că nici nu mai trebuia ca împricinatul să se prezinte în  sală. De la cine să mă fi așteptat la o altă hotărâre? De la niște parlamentari care își cunosc interesul și care și în trecut au procedat la fel? De la niște senatori impresionați de limbajul de lemn a unui individ ca Gabriel Oprea, care lasă să se înțeleagă că, dacă Bogdan Gigină ar fi fost un bun profesionist, nu ar fi dat cu motocicleta în groapa aia? Să fim serioși. Cât timp se spune iarăși, și iarăși că mortul e de vină, despre ce judecată luminată discutăm?

Oprea a avut tupeul să le spună ălora din sală că polițistul trecuse în ziua fatală de vreo patru ori pe lângă groapa aia și că fusese avertizat chiar de nașul său, și el polițist, despre pericol. Iar mai mult de atât, nu a avut nici bărbăția de care făcea atâta caz cândva. S-a milogit la colegii săi, trimițându-le mesaje pe telefonul mobil, cu rugămintea de a-l scăpa de belea. Iar oamenii ăia l-au ascultat. Și nu pentru că l-ar fi iubit nespus pe Gabriel Oprea. Nu, nicidecum. Senatorii au votat după principiul strămoșesc „Corb la corb nu-și scoate ochii“,  gândindu-se la faptul că într-o bună zi și ei ar putea deveni clienți ai DNA.

 Cei mai mulți senatori prezenți, 73, au votat împotriva cererii, poate convinși de vorbele fostului vicepremier, care tot repeta că dacă groapa aia nu ar fi existat, iar Gigină ar fi fost atent la drum, el ar fi fost bine mersi astăzi. Vorbe de general, de ministru, de politician ce ne-a condus în toți acești ani, văzând în noi o turmă pe care o mâna de la spate.