Articol

După ghiftuiala de Crăciun, cu cârnați, caltaboși, jumeri, salată de boeuf, sarmale, țuică, vin și bere, lucru la care se pricepe tot românul, o cură cu fructe până la noul bairam, cel de Revelion, este binevenit, mai cu seamă că supermarketurile, și nu doar ele, sunt pline cu fructe de extra sezon, aduse din cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. Între acestea, piersicile japoneze, ce cresc tocmai în Țara Soarelui Răsare, gutui chinezești, pere și banane importate tocmai din Peru.

Pentru că drumul este lung și transportul e anevoios, și prețul acestora este pe măsură, de câteva ori mai mare ca al merelor noastre de Voinești ori al prunelor uscate. Spre exemplu, un kilogram de cireșe mari și negre costă 100 de lei. Adică, un milion de lei vechi. Iar o caserolă cu căpșuni de 120 de grame variaază între 90 și 100 de lei.

Să nu credeți că fructele nu se cumpără, pornind de la ideea că în Reșița oamenii nu au bani. E adevărat, nu vine nimeni să cumpere un kilogram, dar câteva grame tot se cumpără. Vânzătoarele spun că s-au vândut bine de Crăciun, gospodinele având nevoie de cireșe să orneze tortul, iar căpșunile sunt cumpărate în special de cofetari care le folosesc la prepararea tartelor ori a altor prăjituri. „În zilele de dinaintea Crăciunului am vândut peste șase kilograme de cireșe și cam tot atâtea de căpșuni“, ne-a mărturisit o vânzătoare.

Iar dacă la un oraș ca Reșița s-au vândut „peste șase kilograme“ e clar că aceste cireșe sunt la fel de prețioase ca bananele și portocalele înainte de 1989. Cu singura diferență că alea nu se găseau, pe când cireșele sunt peste tot, indiferent de anotimp. Bani să fie...