Articol

Structura de apărare a unei biserici medievale, din secolul al XV-lea, a fost descoperită de o echipă de arheolgi din Reşiţa şi Timişoara, la Opatiţa, judeţul Timiş. Este vorba despre un şanţ dublu de apărare, un val de pământ şi elementele structurale ale gardului de apărare din lemn, adică, o palisadă dublă şi două turnuri care flancau gardul pe latura de nord a bisericii.

Structura descoperită la Opatiţa reprezintă, până în prezent, cele mai vechi elemente de arhitectură medievală ecleziastică din Banat scoase la suprafaţă.

Referitor la această descoperire, directorul Muzeului Banatului Montan din Reşiţa, arheologul Dumitru Ţeicu, ne-a declarat: „Şantierul arhelogic de la Opatiţa se înscrie într-un proiect mai vast, iniţiat în 2005, de a identifica arhitectura ecleziastică medievală a Banatului. Spre deosebire de celelalte provincii istorice româneşti, Banatul a suferit pierderi devastatoare în domeniul arhitecturii ecleziastice. Bunăoară, în acest spaţiu, din circa 200 de biserici medievale nu a supravieţuit niciuna perioadei moderne a secolului la XVIII-lea. Am început săpăturile aici la Opatiţa, din mai multe motive. Pe de o parte, elementele externe ale terenului indicau existenţa unui monument medieval dispărut. Apoi, toponimia, care este un indiciu extrem de important în depistarea unui sit arheologic, a unui monument istoric, este sugestivă în această privinţă. Numele satului înseamnă călugăriţă, iar numele locului unde efectuăm astăzi săpături, cu sprijinul administraţiei locale, este Călăşturi, care, evident, trimite către numele de mănăstire – kolostor. Documentele medievale de cancelarie, la 1330, Opatiţa este amintită cu o biserică parohială ce ţinea de dieceza latină a Cenadului, iar la 1432, când atacurile turceşti devin tot mai virulente în această zonă a Banatului, este amintită biserica parohială de aici, închinată Fecioarei Maria, cu ziduri de apărare de lemn în jurul ei. Acestea au fost elementele care ne-au determinat să începem săpături de argeologie medievală aici, la Opatiţa. Sunt, de altfel singurele săpături arheologice care vizează cercetarea arhitecturii ecleziastice medievale din Banat”.

În situl arhelogic de la Opatiţa, într-unul din turnurile fortificate au fost descoperite 10 monede din vremea regelui Sigismund de Luxemburg, din perioada de sfârşit a domniei lui, din anii 1432-1437, precum şi vârfuri de săgeţi. Dumitru Ţeicu spune: „Acestea oferă repere utile cu privire la sfârşitul fortificaţiei, sfârşit pe care eu îl plasez în intervalul 1440-1445”.

Cercetările arheologice de la Opatiţa, începute în anul 2005, reluate în anii 2006, 2008 şi în prezent, sunt finanţate de Primăria şi Consiliul Local Deta. Săpăturile sunt realizate cu oameni din Opatiţa, iar arheologii sunt de la Muzeul Banatului din Timişoara şi Muzeul Banatului Montan din Reşiţa. Coordonatori sunt dr. Dumitru Ţeicu, de la Reşiţa, şi dr. Alexandru Szentmiklosy, din Timişoara.